A treia dumincă a lunii ianuarie sărbătoreşte, an de an, sporturile de iarnă, prin Ziua Mondială a Zăpezii. Iniţiativa acestui eveniment îi revine Federaţiei Internaţionale de Schi (FIS). Scopul acestei zile este ca un număr mare de copii, tineri şi adulţi să participe la diverse sporturi de iarnă, la jocuri şi concursuri.
Federaţia Internaţională de Schi, înfiinţată la 2 februarie 1924, are sediul în Oberhofen am Thunersee, în Elveţia şi este responsabilă pentru sporturile de iarnă de competiţie şi pentru cele de agrement, dar şi de părtiile publice de schi ale celor 110 asociaţii naţionale membre.
De la prima ediţie, din anul 2012, de Ziua Mondială a Zăpezii, peste 1,2 milioane de persoane din peste 35 de ţări au luat parte la 2.500 de evenimente sportive diferite.
Ziua Mondială a Zăpezii reuneşte multe din beneficiile pentru sănătate oferite de sporturile de iarnă şi le combină cu bucuria omătului. Este o zi în care copiii împreună cu familiile şi prietenii sunt încurajaţi să se bucure şi să exploreze zăpada. În acest timp, ei învaţă despre mediul înconjurător, despre beneficiile activităţilor în zăpadă şi despre siguranţa pe şi de pe zăpadă. Potrivit preşedintelui Federaţiei Internaţionale de Schi, Gian-Franco Kasper: „Generațiile tinere sunt viitorii gardieni ai zăpezii. Copiii de astăzi sunt cei care vor conduce fabricile, industria și alți mari poluatori în viitor. Generațiile mai tinere trebuie să crească pentru îngrijirea mediului, astfel încât ei și copiii lor să aibă zăpadă și în viitor. În plus, prin conservarea mediului înconjurător pentru păstrarea zăpezii vor beneficia și alte medii naturale”.
Guinness World Records consemnează faptul că cei mai mari fulgi de zăpadă au căzut în timpul unei ninsori din ianuarie 1887 în Fort Keogh, Montana (SUA), când un fulg de nea avea dimensiunea de 38 de centimetri. În 5 martie 2015, în Capracotta, Italia, în 24 de ore s-a aşternut un strat de zăpadă gros de 2,56 m, stabilind astfel un nou record mondial recunoscut de Guinness Book. Recordul anterior aparţinea SUA, cu 1,93 m de zăpadă, în Silver Lake, Colorado.
Fermierul Wilson A. Bentley din Vermont a fost fost prima persoană care a fotografiat cu succes un fulg de zăpadă. După ani de experimente, în 1885, Wilson Bentley a reușit să surprindă fulgii de zăpadă într-o primă fotografie. El a devenit faimos pentru că a fotografiat peste 5.000 de fulgi de nea.
Antropologul Franz Boas menționa, în observațiile din introducerea cărții sale intitulate „Manualul limbilor indiene americane” şi apărute în 1911, că eschimoşii au zeci sau chiar sute de cuvinte pentru zăpadă. Deși ideea continuă să surprindă imaginația publică, majoritatea lingviștilor au considerat-o o legendă urbană, născută dintr-o exagerare jurnalistică. Cele mai recente dovezi, însă, sugerează că Boas a avut dreptate.
În 2016, o echipă formată din 14 persoane, condusă de Adrian Günter, iniţiator şi fondator al firmei Iglu-Dorf, a construit în 11 zile şi aproximativ 2000 de ore, o casă imensă de zăpadă, în staţiunea elveţiană Zermatt. Cu un diametru de 12,9 metri şi o înălţime interioară de 9,92 metri a fost rescunoscut de Guinness World Records drept cel mai mare iglu din lume. Pentru construcţia lui au fost necesare 1.387 de blocuri de zăpadă. Echipa a reuşit să depăşească recordul mondial anterior, realizat de Canada în februarie 2011, cu un iglu care avea un diametru de 9,2 metri şi o înălţime interioară de 5,3 metri.
Chionofobia este frica de zăpadă. Cuvântul provine din limba greacă – „khion”, adică zăpadă și „phobos”, care înseamnă frică, aversiune sau teamă. Oamenii cu chionofobie înțeleg adesea că teama lor este neîntemeiată și ciudată, dar nu o pot controla.
Zăpada reflectă un nivel ridicat de radiaţii ultraviolete şi poate provoca orbire. Ochelarii de soare sau alte dispozitive de protecţie ajută la absorbţia razelor ultraviolete./aionescu
(www. world-snow-day.com, www.guinnessworldrecords.de, www.kuriose-feiertage.de)
Ada Ionescu, RADOR
