Aflat de mai multă vreme în atenţia presei internaţionale, regimul dicatorial al preşedintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, revine din nou pe prima pagină a ziarelor din cauza situaţiei din ţară, care se agravează. „Preşedintele venezuelean Maduro le dă 72 de ore diplomaţilor americani ca să părăsească ţara”, titrează cotidianul american „The Washington Post”. Acelaşi ziar anunţă şi motivul acestui ordin: „Statele Unite l-au recunoscut pe liderul opoziţiei ca preşedinte interimar”. Cotidianul brazilian „O Globo” estimează că „este esenţial ca tranziţia de la Maduro la Juan Guaidó, preşedintele Adunării Naţionale, să se facă într-o manieră negociată şi paşnică”. Un ziar local, „El Diario de Caracas”, pomeneşte un interviu telefonic al lui Guaidó, în care acesta ar fi spus că, „în calitate de preşedinte interimar, priorităţile sale vor fi ajutorul umanitar şi organizarea alegerilor anticipate”. În acelaşi cotidian se subliniază că, „cu excepţia Mexicului, Statele Unite, Brazilia, Argentina, Columbia, Perú şi majoritatea democraţiilor latino-americane şi europene consideră Adunarea Naţională drept unica instituţie democratică din Venezuela”. Reticenţele Mexicului în privinţa situaţiei din Venezuela sunt exprimate printr-un anunţ sec apărut în „Crónica de Hoy”, un ziar care apare în Ciudad de Mexico: „Guvernul mexican nu se va asocia în a denunţa guvernul unei ţări cu care întreţine relaţii diplomatice”.
Deşi departe de a avea ceva în comun cu venezueleanul Maduro, Emmanuel Macron al Franţei este şi el un preşedinte tot mai mult contestat nu doar în ţara sa, ci şi în Italia. Dar, în ziarul italian „Il Primato Nazionale”, ministrul francez pentru afaceri europene, Nathalie Loiseau, ripostează: „Nu vrem să participăm la concursul „Cine e cel mai prost! Avem multe lucruri de făcut împreună cu Italia şi vrem să continuăm să le facem”. Iar în „La Stampa”, vicepremierul şi ministrul de interne, Matteo Salvini, declară: „Odată cu alegerile europene, totul se va schimba. Mi-aş dori ca, în scurt timp, francezii să aleagă pe altcineva. S-ar putea ca interlocutorul nostru să nu mai fie Macron: în Franţa, popularitatea lui e sub 20%”. Ziarul francez „Libération” vorbeşte despre „Macron şi riscul resuscitării dreptei”. Iar săptămânalul „L’Express” explică de ce, în opinia sa, Macron nu se va schimba: „Emmanuel Macron este convins că trebuie să rămână el însuşi ca să-i convingă pe francezi că drumul său e cel bun. E ceva ce aminteşte de Edith Piaf când cânta „Nu, deloc, eu nu regret nimic”.
În Uniunea Europeană însă, şi alte ţări par să aibă probleme. Acesta este şi cazul Austriei, care, după cum aflăm din publicaţia germană „Süddeutsche Zeitung”, „a fost admonestată de Comisia Europeană din cauza alocaţiilor pentru copii”. Acelaşi ziar precizează că „forul european a lansat procedura de sancţionare a ţării din cauza unei legi potrivit căreia familiile cu copii care trăiesc în alt stat membru vor primi alocaţia în funcţie de nivelul de trai al ţării lor de origine”. Acelaşi ziar subliniază că „legea ar avea astfel consecinţe negative pentru familiile originare din ţări ca Ungaria, Polonia, Slovacia şi România”. Potrivit ziarului austriac „Der Standard”, ministrul austriac al familiei,
Juliane Bogner-Strauß, ar fi respins acuzaţiile, declarând: „Comisia este liberă să revizuiască indexarea alocațiilor familiale și continuăm să credem că soluția pe care am ales-o este compatibilă cu legislația europeană”.
Dar nici Ungaria nu a scăpat vigilenţei Comisiei Europene. Agenţia ungară MTI a transmis că, potrivit Comisiei, „Ungaria ar putea fi sancţionată pe tema regulamentului privind sistemul electronic de control al traficului rutier, pentru accizele aplicate produselor din tutun şi pentru comercializarea cu amănuntul a produselor agricole şi alimentare”. Ungaria nu se lasă însă mai prejos: în ziarul budapestan „Magyar Hirlap”, un ministru ungar, Gergely Gulyas, subliniază că, „pentru Uniunea Europeană, invocarea statului de drept nu este decât o scuză pentru a respinge propunerile Ungariei, cum ar fi cele pe tema imigraţiei”.
În sfârşit, şi ea criticată de Uniunea Europeană, „România apără casarea dosarelor de corupţie”, titrează cotidianul irlandez „The Irish Times”. Iar europenii au reacţionat: purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a subliniat că „este esenţial ca România să revină la lupta împotriva corupţiei”, iar vicepreşedintele Jyrki Katainen a reacţionat şi el la demersul guvernului român, exclamând: „O veste incredibilă! Poporul român merită să beneficieze de statul de drept”.
(Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR)
