Ameninţarea descompunerii cadavrelor conducătorilor defuncţi ar putea sili Coreea de Nord să-şi „hrănească poporul”

Cadavrele celor doi dictatori nord-coreeni defuncţi, Kim Il-sung – adulat ca fiind fondatorul naţiunii – şi a fiului său Kim Jong-il, ar putea fi folosite pentru a sili actualul regim să-şi hrănească propriul popor, în loc să cheltuiască banii pe arme nucleare şi rachete, spune un activist japonez al drepturilor omului. Ken Kato, director al Human Rights din Asia şi membru al Coaliţiei internaţionale pentru oprirea crimelor împotriva umanităţii din Coreea de Nord, le-a adresat o scrisoare membrilor Consiliului de Securitate al ONU prin care le solicită să oprească transferul compuşilor chimici necesari conservării cadavrelor îmbălsămate ale celor doi dictatori, care sunt expuse în coşciuge din sticlă în Palatul Kumsusan al Soarelui din Phenian. Potrivit unor relatări de presă recente, munca de îmbălsămare şi întreţinerea cadavrelor este realizată de specialişti de la Centrul pentru Cercetare Ştiinţifică şi Metode de Predare din domeniul tehnologiilor biochimice – aşa-numitul „Laborator Lenin” – din Moscova, care a îmbălsămat cadavrul lui Vladimir Lenin în 1924. Experţi ai institutului s-ar fi deplasat în capitala nord-coreeană cam o dată la 18 luni, de la moartea lui Kim Il-Sung, în 1994, pentru a nu permite descompunerea rămăşiţelor sale pământeşti. Acelaşi lucru se întâmplă în cazul cadavrului fiului lui, Kim Jong-il, de la decesul acestuia, în 2011. Costul întreţinerii cadavrelor celor doi nu este cunoscut, dar se estimează că ar ajunge la aproximativ 300.000 de lire sterline pe an.

În scrisoarea adresată ONU, dl Kato face apel la Consiliul de Securitate să „iniţieze o anchetă asupra traficului de compuşi chimici din Rusia în Coreea de Nord, care încalcă interdicţia ce vizează mărfurile de lux” impusă de o serie de rezoluţii ale organizaţiei internaţionale. Dl Kato insistă că aceşti compuşi folosiţi la îmbălsămarea cadavrelor trebuie consideraţi mărfuri de lux deoarece nu au obiectivul de a îmbunătăţi viaţa şi bună-starea nord-coreenilor de rând. „Vreau să silesc Coreea de Nord să-şi hrănească poporul, înainte de a cheltui zeci de mii de dolari în fiecare an pe oameni morţi dintr-un mauzoleu sau pe arme nucleare sau rachete”, a spus dl Kato pentru The Telegraph.

Un raport al ONU dat publicităţii în martie arată că aproximativ 11 milioane de nord-coreeni, cam 43% din populaţia totală a ţării, au actualmente nevoie de asistenţă umanitară şi face apel la statele membre să acorde un ajutor de 120 de milioane de dolari care să vizeze în special malnutriţia din rândul copiilor. Dar comunitatea internaţională este reticentă să doneze, temându-se că asistenţa permite regimului nord-coreean să deturneze fondurile spre programele sale de înarmare şi să cumpere mărfuri de lux pentru membrii elitei aflate la guvernare./abuzoian

www.telegraph.co.uk – 20 martie