România a trecut în această noapte la ora de vară. Ceasurile s-au dat înainte cu o oră, astfel încât ora 3 a devenit ora 4. În Europa, schimbarea orei a fost aplicată pentru prima oară pe timpul Primului Război Mondial, de câteva ţări europene, în timp ce în România a fost introdusă în 1932. Apariţia orei de vară a avut drept scop creşterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui şi a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură. Cum resimte organismul uman această schimbare ne spune acum Marilena Frâncu.
Reporter: Studii ştiinţifice arată existenţa unor efecte nocive ale acestei schimbări asupra sănătăţii, spune Oana Deleanu, şef de lucrări la Catedra de Pneumologie a Universităţii de Medicină „Carol Davila”.
Oana Deleanu: Trecerea la ora de vară modifică cu o oră bioritmul nostru. Am putea crede că această schimbare de o oră ne influenţează pentru o zi, două, trei. Dar, de fapt şi de drept, dacă intrăm în profunzime, studiile au demonstrat că tot organismul nostru este stresat pentru o săptămână. Bineînţeles că cineva care nu are niciun fel de patologie preexistentă nu va ajunge să facă infarct, dar cineva care are nişte coronare afectate, ateromatoză, lângă care te duci şi pocneşti din palme sau care se sperie că dă o maşină peste el, persoana respectivă poate să facă infarct. I-ar mai lipsi doar un mic bobârnac ca să se întâmple ceva.
Reporter: Specilaitii susţin că adolecenţii au nevoie de trei săptămâni pentru a se adapta la caeastă schimbare a orei de vară.
Realizator: Săptămâna aceasta, Parlamentul European a votat în favoarea unei propuneri de renunţare la obligativitatea trecerii la ora de vară, la nivelul Uniunii Europene, începând cu anul 2021. Statele membre vor decide dacă preferă să rămână la ora standard – adică ora de iarnă – sau să menţină permanent ora de vară./asalar
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 31 martie
