Într-o încercare de a demonstra unitatea grupului G7, miniștrii de externe din țările membre se reunesc astăzi și vineri la Paris, pentru a pregăti summitul grupului care va avea loc în luna august. Pe agendă, teme care interesează toate statele membre, precum terorismul, migrația, mediul. Însă chiar dacă subiectele sunt comune, reuniunea de la Paris arată o divizare și tensiuni între membri, după cum notează Reuters. Lipsa secretarului american de Stat, Mike Pompeo, este o dovadă că foștii aliați, odată de acord pe problemele esențiale, cu greu reușesc acum să găsească cel mai mic numitor comun.
După cum și împlinirea a 70 de ani de la fondarea NATO a fost marcată „sub semnul discreției și al tensiunii”, scrie Le Monde. “În alte vremuri ar fi fost ocazia unei frumoase sărbătoriri, de către șefii de stat, a unității blocului occidental și a legăturii transatlantice. A 70-a aniversare a tratatului Atlanticului de Nord va fi mai curând marcată în mod discret în capitală americană. Alianța este, de la alegerea lui Donald Trump, cufundată într-o îndoială existențială”, comentează Le Monde. Și nu puține sunt problemele cu care trebuie să se confrunte pe viitor, publicația franceză enumerând tensiunile interne ale NATO privind împărțirea sarcinilor financiare, relațiile cu Rusia, cu China dar și dezacordurile tot mai evidente dintre două importante state membre, SUA și Turcia.
Relațiile dintre Washington și Ankara, deja încordate din cauza unor teme economice dar și de ordin juridic, sunt tensionate acum și mai mult de decizia Turciei de a se dota cu sisteme de apărare aeriană de producție rusească. Statele Unite condiționează livrarea de avioane F-35 Turciei de renunțarea din partea Ankarei la contractul cu Rusia, notează publicația turcă Hürriyet. Iar Habertürk reia afirmațiile unor responsabili de rang înalt din Turcia care susțin că în această situație, în care SUA pun precondiții pentru livrarea de F-35, Ankara nu va face pasul înapoi și va continua cu achiziția sistemelor rusești de apărare aeriană S-400. Rachetele rusești ar urma să fie livrate în vară iar primele două avioane F-35, la a căror producție participă și Turcia cu șapte fabrici, sunt programate să fie trimise de Statele Unite în noiembrie, mai arată Habertürk.
Tot din Turcia, aflăm că la Istanbul vor fi renumărate voturile în mai multe secții în urma contestațiilor formulate de partidul de guvernare față de rezultatele alegerilor locale de duminică. Publicația Sabah scrie că în secțiile din 16 cartiere ale Istanbulului vor fi renumărate voturile declarate invalide iar în trei cartiere, toate voturile.
Rămânând în actualitatea politică, presa internațională reține faptul că premierul britanic rămâne în dosarul Brexit fără încă un ministru, și anume Nigel Adams, subsecretar de stat pentru Țara Galilor. Potrivit publicației The Independent, acesta s-a declarat nemulțumit de concesiile făcute de premierul May laburiștilor. „Theresa May cedează și îi întinde mâna lui Corbyn în căutarea unei soluții pentru Brexit”, titrează Diario de Noticias din Portugalia. Cu ajutorul lui Jeremy Corbyn, premierul britanic “încearcă să solicite Uniunii Europene o prelungire de scurtă durată a articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, pentru a evita ieșirea fără acord pe 12 aprilie”. Președintele Comisiei Europene a avertizat însă că Marea Britanie nu va mai obține noi amânări pe termen scurt ale Brexitului dacă parlamentul de la Londra nu ratifică acordul de ieșire până pe 12 aprilie, scrie The Guardian. Jean-Claude Juncker a motivat – cităm – că „După 12 aprilie, punem deja în pericol alegerile pentru Parlamentul European și funcționarea Uniunii Europene”.
Avertismente vin din partea forului comunitar și pentru Polonia, de această dată Comisia Europeană transmițând Varșoviei o Scrisoare de Notificare Formală privind regimul disciplinar pentru judecători. The Washington Post notează că vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, „a avertizat că măsurile disciplinare pentru judecători, cuprinse într-o lege din 2017 privind Curtea Supremă a Poloniei, par stabilite pentru a supune în mod sistematic judecătorii controlului politic al guvernului”. Si România se menține sub lupa executivului comunitar, scrie The New York Times. Potrivit publicației americane, Comisia avertizează “că va adopta măsuri prompte împotriva României dacă aceasta nu va răspunde preocupărilor sale privind independența justiției”. Pe de altă parte, arată The New York Times, „Douăsprezece țări occidentale au îndemnat România să renunțe la două ordonanțe de urgență planificate, care ar modifica legile justiției, într-o rară intervenție comună care subliniază îngrijorarea manifestată de SUA și UE față de amenințarea la adresa statului de drept din țara fostă comunistă”. Premierul României a replicat că are contacte directe cu omologii săi și că – cităm – “Ambasadorii nu fac agenda premierului în niciun stat”, mai scrie The New York Times.
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
