Victoria zdrobitoare a comediantului Volodimir Zelenski în alegerile prezidenţiale din Ucraina deschide o perioadă de incertitudini într-o ţară aflată în război, în vecinătatea imediată a Uniunii Europene, constată La Libre Belgique. Criza din Ucraina care a culminat cu anexarea Crimeii de către Rusia şi cu un război în estul ţării a contribuit în mare măsură la gravele tensiuni actuale dintre Rusia și Occident, de aceea alegerea unui președinte neexperimentat va fi urmărită îndeaproape de cancelariile internaţionale, explică ziarul belgian. Potrivit agenţiei ucrainene Unian, „liderii europeni au salutat victoria lui Zelenski”, în timp ce, potrivit Ria Novosti „Kremlinul consideră că-i prematur să-l felicite „, precizând că „posibilitatea colaborării cu acesta va fi analizată după anumite fapte concrete”. Văzută de Le Point drept „un nou episod spectaculos al valului mondial anti-elite” care promite să „rupă sistemul”, victoria lui Zelinski reprezintă, în opinia The Independent, „un moment de cotitură în noua eră a populismului”. „Mulţi alegători spun că l-au votat pe Zelenski nu pentru că l-au crezut un candidat bun, ci pentru că voiau să-l pedepsească pe Poroşenko pentru înşelarea speranţelor revoluţiei din Ucraina din 2014 şi pentru că a făcut prea puţin ca să combată corupţia”, explică şi New York Times.
Pe plan european, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, promite să lupte împotriva oricărui tip de informaţii false în campania pentru viitoarele alegeri europene programate între 23 şi 26 mai, notează Le Vif. „Dacă guvernele fac afirmaţii despre Uniunea Europeană sau despre Comisie care nu corespund realităţii, le vom răspunde”, declară Juncker într-un interviu publicat în ediţia de marţi a ziarelor grupului german Funke. „Am văzut deja tentative de a influenţa alegerile pentru Parlamentul European prin manipulări, care vin din mai multe locuri, nu numai din afara UE”, ci şi din „unele state membre ale Uniunii care încearcă şi ele să ducă electoratul într-o anumită direcţie, prin informaţii false”, avertizează Juncker. The Guardian vede în alegerile europarlamentare o „bătălie pentru sufletul proiectului european”, în care „unii vor fi de partea sabotajului naționalist și a xenofobiei, iar alții de partea apărării liberalismului și a pluralismului”. „Poate că aceste tensiuni nu se numără printre primele griji din mintea alegătorului, însă în această campanie electorală întrebările referitoare la viitorul UE vor fi mai pregnante decât de obicei”. Acest lucru „ar putea stimula spiritul participării democratice la un proiect continental pe care alte asemenea scrutine nu au reușit anterior să-l aprindă”, conchide The Guardian.
Acelaşi cotidian britanic publică un amplu reportaj despre starea sistemului medical din România sub titlul „Spitalele româneşti, în criză din cauza emigraţiei în creştere”. Pornind de la exemplul concret al secţiei de neonatologie de la Slobozia, unde doi medici pensionari „fac munca a patru sau cinci medici”, cotidianul britanic vorbeşte despre criza acută de personal medical din România, după ce mii de medici şi asistente au părăsit ţara în ultimul deceniu pentru salariile mai mari din vestul Europei. „Încercând să oprească plecarea medicilor din ţară, guvernul a dublat salariile din domeniu”, dar „până acum, rezultatele nu sunt promiţătoare” scrie The Guardian, adăugând că, potrivit datelor publicate la începutul anului de ministrul educaţiei, Ecaterina Andronescu, în ultimii doi ani au plecat din România peste 10.000 de medici. „Banii nu înseamnă totul” este explicaţia dată de dna doctor Gabriela Dumitru de la Slobozia, care conchide: „trebuie să schimbăm absolut totul, inclusiv mentalitatea din societate, pentru ca oamenii să dorească să rămână aici” mai scrie The Guardian.
În urma atacurilor care au însângerat sărbătoarea Paştelui pentru creştinii din Sri Lanka, numărul victimelor creşte, ajungând la aproape 300 de morţi, iar autorităţile indică drept autor un grup radical islamist mai puţin cunoscut, scrie New York Times. Cotidianul american vorbeşte despre un “posibil eşec catastrofal” al serviciilor de informaţii, dar şi de o lipsă de comunicare în cadrul instituţiilor statului, după ce prim-ministrul din Sri Lanka a susţinut că nu a primit avertismentele trimise de poliţie cu privire la activitatea grupului islamist. Bloomberg observă că întregul subcontinent sud-asiatic este măcinat de divizări etnice şi religioase care se adâncesc tot mai mult, pe fondul unei istorii bogate de războaie civile, extremism şi terorism. Pentru a evita să devină următorul Orient Mijlociu, trebuie regândit radical modul în care sunt abordate naționalismul și identitatea religioasă, conchide Bloomberg.
(Carolina Ciulu – RADOR)
