Revista presei internaţionale – 3 mai

Situaţia din Venezuela captează în continuare atenţia presei internaţionale. Lovitură de stat dejucată, strigă Nicolás Maduro, în timp ce opozantul Juan Guaidó solicită continuarea Operaţiunii Libertatea, titrează Courrier International. În SUA, Casa Albă a convocat o reuniune cu principalii consilieri de securitate, pentru a discuta următorii paşi privind criza din Venezuela, în vederea accelerării unei tranziţii paşnice a puterii, anunţă The Wall Street Journal. Venezuela e la un pas de un război civil, deplâge Gazeta, de la Moscova. Rusia va crea un grup de ţări pentru combaterea planurilor SUA de intervenţie militară în Venezuela, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de Ria Novosti. Şeful diplomaţiei ruse a adăugat că poziţiile Moscovei şi Washingtonului în privinţa crizei din Venezuela sunt opuse, însă este nevoie de dialog. Administraţia Trump intră într-o bătălie indirectă cu Rusia, cu privire la Venezuela, cele două mari puteri testându-şi reciproc angajamentele pentru ţara bogată în petrol, crede Politico. Una dintre întrebările-cheie despre haosul din Venezuela este ce se va întâmpla cu producţia de petrol a ţării, subliniază Strafor, detaliind că statul latino-american exportă aproape un milion de barili pe zi. Oricum, avertizează Stratfor, Venezuela va rămâne una dintre principalele surse de risc pentru aprovizionarea cu petrol la nivel mondial.
În Uniunea Europeană, preocupată de alegeri acum, atacurile la adresa statului de drept s-au răspândit ca un virus, iar forurile comunitare par a nu reuşi să îl oprească, atenţionează EUObserver. Ungaria, Polonia şi România au subminat independenţa sistemului judiciar, iar îndepărtarea lor de la valorile fundamentale ale democraţiei reprezintă o criză existenţială pentru Europa, crede EUObserver. Totodată, publicaţia de la Bruxelles subliniază că respectarea statului de drept asigură o justă cheltuire a banilor Uniunii în statele membre şi apără bugetul comunitar de o proastă gestionare sau de corupţie. În acelaşi timp, cele mai multe ţări ex-comuniste care au aderat la UE în ultimii 15 ani vor ca Bruxelles-ul să redea mai multe puteri capitalelor naţionale, a declarat miercuri premierul polonez Mateusz Morawiecki, citat de Euronews. Morawiecki şi-a exprimat dorinţa ca ţările central şi est-europene să vorbească pe o singură voce, pentru a-şi apăra împreună interesele la Bruxelles, reţine publicaţia elveţiană Bilan. Totodată, într-un editorial publicat în Politico, premierul polonez a afirmat că UE ar trebui să se concentreze pe consolidarea pieţei unice, pe întărirea poziţiei sale împotriva imigraţiei ilegale şi pe evitarea dublului standard la produse şi servicii, între Est şi Vest.
Pe fondul unor tensiuni transatlantice pe mai multe fronturi, secretarul american de stat Mike Pompeo va efectua, săptămâna viitoare, un turneu în Europa, anunţă The New York Times. Oficialul american va participa, în Finlanda, la o reuniune a Consiliului Arctic, va poposi apoi la Berlin şi Londra şi, în final, în Groenlanda, notează The Washington Times.
În Rusia, preşedintele Vladimir Putin a promulgat o lege controversată, care urmăreşte crearea unui internet „suveran”, izolat de marile servere mondiale, anunţă Le Temps. Legea, care ar urma să intre în vigoare în noiembrie, este foarte criticată, deoarece este văzută de mulţi militanţi ca o tentativă de a controla conţinuturile, chiar de a izola treptat internetul rusesc, într-un context de presiune tot mai mare a autorităţilor. Săptămâna trecută, zece organizaţii internaţionale de apărare a drepturilor omului şi a libertăţii de exprimare, printre care Reporters Sans Frontières şi Human Rights Watch, aminteşte Le Temps, au denunţat riscul de a se ajunge la blocări arbitrare, la un control de stat mult facilitat şi la o restrângere a anonimatului online.
În Franţa, preşedintele Emmanuel Macron şi omologul său italian Sergio Mattarella au marcat începutul Anului Leonardo da Vinci, anunţă The Local. Cei doi lideri au vizitat mormântul lui Da Vinci, din Amboise, aducându-i un omagiu, pentru a marca 500 de ani de la moartea artistului. Participarea celor doi preşedinţi la eveniment vine după mai multe luni de tensiuni diplomatice între Paris şi Roma, explică The Local, iar Macron este primul şef de stat francez care vizitează oraşul Amboise, de la vizita din 1959 a lui Charles de Gaulle.

(Cristina Zaharia – RADOR)