Răzvan Moceanu

 

Motto: „Nu poţi cunoaşte un om decât după nivelul la care s-a ridicat muzica în sufletul lui, dar cum nu mă interesează decât cei inundaţi în ea, mă dispensez de cunoaşterea oamenilor” – Emil Cioran

 

Luni, 6 mai, realizatorul de emisiuni muzicale radio Titus Andrei împlineşte 72 de ani.

Titus Nicu Andrei s-a născut la 6 mai 1947 la Măicăneşti, judeţul Vrancea, fiind primul din cei cinci copii ai familiei Vasile şi Petrica Andrei.

În perioada 1953 – 1960, a frecventat cursurile şcolii generale din localitatea natală.

Deşi tatăl său dorea ca fiul să ajungă preot, acesta a urmat, apoi, între anii 1960 – 1966, Liceul Pedagogic din Galaţi unde a luat cursuri de vioară şi, în mod fericit, pe lângă muzica clasică obligatorie în scopul folosirii instrumentului, prinde perioada de început, poate cea mai bună, a muzicii rock, cea a anilor ‘60-’70, prea puțin difuzată însă la postul național de radio, din motive binecunoscute.

După şase ani, în 1966, revine ca învăţător şi profesor în satul natal, însă doar pentru un an, fiindcă destinul a făcut ca Titus să nu se mulţumească cu postura de dascăl la ţară…

Grupul Cantabile

În perioada 1967 – 1972 a parcurs cursurile Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, fiind preocupat şi pasionat, încă din timpul studenţiei, de muzica uşoară, pop şi corală. În perioada 1968-1974, a făcut parte din sextetul Cantabile condus de soprana Smaranda Toscani, care are meritul de a-l fi descoperit şi adus în grupul care colabora, la acea vreme, cu fostul Teatru muzical „Ion Vasilescu” din Bucureşti. Erau anii în care la teatrul „Ion Vasilescu” dirija Edmond Deda, iar vedetele erau Aurelian Andreescu, Lucky Marinescu, Marina Voica, Ion Ulmeanu sau cuplul de comici la mare modă atunci, Radu Zaharescu şi Horia Şerbănescu. Titus Andrei a intrat în grupul Cantabile înlocuindu-l pe solistul vocal cu care era coleg de cameră la căminul studenţesc unde era cazat.

Ca membru al grupului Cantabile, Titus Andrei i-a acompaniat pe soliştii teatrului, a făcut background la festivalurile care existau atunci, din repertoriul interpretat făcând parte atât muzică uşoară românească – compusă de Florin Bogardo, Aurel Giroveanu, sau Edmond Deda -, cât şi muzică preluată din compoziţiile internaţionale – Bach, Mozart, piese celebre precum Che sera ori chiar arii cunoscute dar transpuse în variante moderne. Alături de grup participă la numeroase turnee prin ţară.

Titus Andrei a fost, pentru o scurtă perioadă, şi membru al grupului vocal Studio 8 condus de Dudu Atanasiu.

Ca membru în Cantabile, Titus Andrei ia contact cu festivalul de muzică uşoară de la Mamaia, unde face backing vocal pentru concurenţi.

Cantabile avea însă să se destrame, membrii săi plecând, rând pe rând, în America, Austria sau Uruguay.

Perioada Cantabile a fost pentru viitorul om de radio una extrem de interesantă, mai ales că i-a prilejuit întâlnirea cu oamenii care realizau şi interpretau muzica acelor ani.

Revista Panoramic TV – 6-12 decembrie 1993, material realizat de muzicologul Iosif Sava

După absolvirea Conservatorului, în anul 1972, alături de o generaţie care a însemnat mult pentru destinele radiofoniei, la 1 august a primit repartiţie guvernamentală la Radiodifuziunea Română, unde a dorit să lucreze la secţia corală, dar a fost angajat la cea de muzică uşoară. A debutat în cadrul emisiunilor realizate de Victoria Andrei şi Ion Ghiţulescu, însă cei care aveau să îl formeze profesional au fost Daniela Caraman-Fotea, șefă de secție la redacția de muzică ușoară şi Vasile Donose, directorul Departamentului Muzical al Radiodifuziunii.

În perioada 1975 – 1983 realizează emisiuni cu mare priză la public, la postul estival Radio Vacanţa. Erau anii în care Radio Vacanţa era asociată cu nume „grele” ale radioului, precum Paul Grigoriu, Marian Bistriceanu, Doina Caramzulescu sau Sorin Caracseghi.

În anul 1984 Televiziunea Română l-a invitat să realizeze, împreună cu Doru Dumitrescu emisiunea „Album duminical”, însă pasiunea pentru radio nu i-a dat pace, făcându-l să revină pe calea undelor după doar câteva luni. Spunea Titus Andrei: „gândul meu a fost numai la radio; prima şi ultima dragoste rămâne radioul”.

Din anul 1987 coordonează activitatea redacţiei de muzică uşoară de la postul public de radio.

După Revoluţia din decembrie 1989, a început să realizeze mai ales emisiuni nocturne, la Radio România Tineret, sub genericul „Nopţi muzicale de week-end”. Dealtfel Titus Andrei mărturisea: „Îmi plac emisiunile interactive pentru că pot să-i ascult pe oameni, pot să-i bucur cu o melodie şi mai ales, pot sa aflu, în spatele unui dialog aparent banal, cum e acel om, ce vrea, ce gândeşte.”

Din anul 1990, face parte, ani la rând, din juriul Festivalului de la Mamaia, care a dat de-a lungul timpului numeroase vedete, devenindu-i şi lui Titus, un festival drag inimii.

Revista Panoramic TV 16-22 mai 1994

În anul 1991 începe realizarea emisiunii „Oriunde te vei afla nu regreta această noapte”, pe canalul România Actualităţi, o emisiune care s-a bucurat de o audienţă consistentă. În anul 1993, primeşte pentru realizarea acestei emisiuni, distincţia pentru cel mai ascultat program al anului, din partea revistei muzicale „Vox pop-rock”.

În anul 1997, Radio Iaşi l-a desemnat „omul anului” pentru promovarea muzicii româneşti.
Devine apoi, realizator-responsabil al redacţiei muzicale, iar în perioada 2002 – 2006 este numit redactor-şef al redacţiei muzicale de la Radio România Actualităţi şi, totodată, membru supleant în Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, alături de bunul său prieten, Nicu Alifantis.

În anul 2004, a lansat, la Humanitas Educational, împreună cu Daniela Caraman- Fotea, volumul intitulat „Alternative pop-dance”, un dicţionar cu date biografice ale artiştilor şi trupelor de muzică pop şi dance.

Din anul 2006, este numit realizator-responsabil al redacţiei muzicale din radio.

În 2007, este desemnat preşedintele juriului – din care au mai făcut parte Mugurel Vrabete, Andrei Partoş, Cătălin Moraru de la Roton şi Marian Ardelean, directorul Magazinului Muzica din Capitală – primei ediţii a festivalului „Laura Stoica” care s-a desfăşurat în perioada 8-10 octombrie la Bucureşti.

La 5 noiembrie 2008 a fost decorat, cu prilejul împlinirii a 80 de ani de la prima emisie a Radio România, de către preşedintele Traian Băsescu, cu Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler.

Titus Andrei este cunoscut ca realizator al longevivei emisiunii „Şlagăr top-rock”, cel mai complex top al muzicii româneşti, difuzat lunar, un brand sub care au fost propuse melodii noi interpretate de artişti consacraţi dar şi de cei debutanţi. Emisiunea era concepută, la începutul anilor ’90, ca un spectacol, iar artiştii propuşi într-o lună cu piese în acest top, le prezentau live în cadrul unui spectacol organizat la Sala Radio.

A prezentat mai multe spectacole desfăşurate la Sala Radio, inclusiv câteva ediţii ale emisiunii cu public „Viaţa ca un spectacol”, realizată de Viorel Popescu, cu un mare impact la public cu 15 ani în urmă.

Titus Andrei a făcut parte din juriile de la majoritatea festivalurilor județene și naționale de muzică uşoară şi este iniţiatorul unor evenimente muzicale de marcă precum „Gala muzicii uşoare româneşti – o zi printre stele”, „Concurs de creaţii dedicate sărbătorilor de iarnă”, etc.

A realizat de-a lungul anilor emisiuni de dedicaţii muzicale – „La microfon, melodia preferată”, „Curierul melodiilor”, sau „O melodie pentru fiecare” -, dar şi alte emisiuni de succes, precum „Estrada duminicală”, „Glasul tău m-a fermecat”, „Romanticii”, „Euro-muzica”, sau „Duminica vedetelor”.

Titus Andrei este pasionat de fotbal, box, literatura şi filosofie, Eminescu, Cioran, şi Kant regăsindu-se printre preferaţii săi, dar, desigur, marea pasiune a vieţii sale este muzica, dacă se poate cea plină de sentiment.

Alături de Gheorghe Verman – decembrie 2004

Titus a reprezentat personalitatea determinantă a carierei pentru foarte mulţi dintre interpreţii de muzică pop, uşoară, folk şi rock, care au ajuns celebri, el fiind numit „artizan al destinelor artistice”, pentru faptul că i-a descoperit şi promovat. Îi putem numi aici pe Dida Drăgan, Adrian Enache, Aurelian Temişan, Daniel Iordăchioaie, regretata Laura Stoica, Daniel Robu, Daniela Gyorfi, Rafael, Vlad Miriţă, Pepe, Mihai Trăistariu. Sunt doar câţiva dintre cei care îi pot fi recunoscători omului de radio, care a contribuit hotărâtor la lansarea şi dezvoltarea carierei lor artistice.

Despre interpreţii săi preferaţi, Titus Andrei spune: „Aurelian Andreescu este cea mai mare voce dintre soliştii din România, mă refer la partea bărbătească. Au încercat foarte mulţi de când s-a prăpădit Aurică, să-i abordeze melodiile în festivaluri, în spectacole, la sala Radio în spectacolele noastre, dar el rămâne inegalabil. Nimeni nu poate cânta ca el. Nu pot să-mi dau seama ce ar fi însemnat dacă trăia azi. Probabil că la fel, cea mai mare voce. Aurelian Andreescu a fost cel mai haios om pe care l-am cunoscut vreodată. Am fost la multe ediţii ale festivalului “Mamaia” împreună, eu fiind solist al sextetului Cantabile. Aurică era un om atât de vesel, atât de surprinzător prin comportamentul lui, plin de vervă în faţa tuturor. Totdeauna venea cu o poantă, cu un banc, cu o poveste întâmplată ieri, azi. Era un om atât de plăcut, era imposibil să aibă pe cineva care să-l invidieze, poate pentru marea lui meserie, marele lui talent şi atunci e o invidie sinceră şi profesională. Dar ca să-l invidiezi pe Aurică pentru ceva era imposibil. Cred că asemenea caractere azi sunt atât de rare… Nu tot ce a cântat, dar cel puţin 20 de melodii din repertoriul lui merită să fie şi azi în orice clasament din România…”

Titus a primit, de-a lungul timpului, oferte tentante de colaborare cu alte posturi de radio, dar a rămas fidel postului public de radio care l-a consacrat.

Şi fiindcă am început cu Cioran, încheiem tot cu el, ca o urare la ceas aniversar pentru cel ce ne-a încântat sufletele, zeci de ani, pe calea undelor: „Muzica ne trezeşte regretul de a nu fi ceea ce ar fi trebuit să fim, iar magia ei ne încântă pentru o clipă, transpunându-ne în lumea noastră ideală, în lumea în care ar fi trebuit să trăim. Extazul muzical este o revenire la identitate, la originar, la rădăcinile primare ale existenţei. În el rămâne numai ritmul pur al existenţei, curentul imanent şi organic al vieţii. Aud viaţa. De aici încep toate revelaţiile…”

La ilustrarea acestui material am folosit şi fotografii din arhiva personală a colegului Titus Andrei