Borbély László: „Toate segmentele societății trebuie implicate în realizarea unei dezvoltări durabile”

Interviu cu Borbély László coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă (DDD)

În ce condiții s-a finalizat strategia de Dezvoltare Durabilă a României, și care sunt elementele principale?

Înainte de a vă putea răspunde la această întrebare, cred că este imperativ să definesc termenul „dezvoltare durabilă” pentru a aduce puțină claritate asupra modul în care noi am conceptualizat implementarea acestuia prin Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030. Dezvoltarea Durabilă prezintă un mod de a concepe dezvoltarea economică prin care ținem cont și de impactul acesteia asupra societății și mediului înconjurător, lucru care să permită generațiilor viitoare să își asigure condiții de viață satisfăcătoare. Acest lucru nu va fi posibil dacă vom continua pe un drum nesustenabil. Deoarece această tranziție necesită eforturi pe plan global, regional și național, în 2015, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) a adoptat Agenda 2030 pentru un viitor sustenabil – un plan acceptat prin consens de membrii ONU, și care structurează tranziția spre o dezvoltare durabilă prin 17 Obiective pentru Dezvoltare Durabilă. România și-a exprimat susținerea pentru această agendă și, ca urmare, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a fost înființat în 2017 pentru a coordona implementarea acestei agende în contextul românesc. Pentru aceasta, Departamentul a pregătit o nouă Strategie Națională care să contextualizeze Agenda 2030 la nevoile României în tranziția sa spre o dezvoltare durabilă.

Procesul de revizuire a Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României a durat un an, strategia fiind adoptată de Guvern în Noiembrie 2018. În timpul acestui proces, Departamentul a organizat conferințe cu diferitele segmente ale societății românești – în total, cu aproximativ 1200 de persoane. Am organizat 8 seminarii regionale, câte unul în fiecare regiune de dezvoltare a României, o conferință națională cu mediul academic, 4 dezbateri naționale cu reprezentanți ai societății civile, ai institutelor de cercetare, ai mediul de afaceri și ai sindicatelor. Am încercat să includem cât mai multe perspective în Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă, și documentul pe care îl avem este structurat pe trei capitole. Primul capitol analizează conceptual ce reprezintă dezvoltarea durabilă pentru România. Al doilea capitol este structurat pe cele 17 Obiective pentru Dezvoltare Durabilă propuse de ONU și prezintă ținte pentru 2020 și 2030 referitoare le ceea ce vrem să realizăm. Al treilea capitol prezintă un nou cadru instituțional prin care putem coordona implementarea Strategiei. Împreună, cele trei capitole prezintă pașii care trebuie făcuți de România pentru a-și asigura o dezvoltare durabilă.

Cum coordonează DDD-ul pașii care trebuie făcuți la nivelul României și UE?

Sunt două abordări inovative ale Agendei 2030 care trebuie luate în considerare când vorbim despre pașii care trebuie făcuți la nivelul României. În primul rând, Dezvoltarea Durabilă necesită o abordare holistică prin care putem recunoaște legăturile dintre cele trei dimensiuni ale sale – economicul, socialul, mediul, ceea ce necesită o adaptare a cadrului instituțional pentru implementarea acestuia. În al doilea rând, Agenda 2030 subliniază faptul că toate segmentele societății trebuie implicate în realizarea unei dezvoltări durabile, de la politic la societatea civilă, mediul privat, mediul academic, etc. Modul prin care introducem aceste două inovații se poate regăsi în Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României, Capitolul III: Implementare și monitorizarea.

La nivelul de coordonare, momentan suntem în procesul de a crea Comitetul Interdepartamental pentru dezvoltare durabilă, condus de prim-ministru și alcătuit din membri ai Guvernului, comitet care va elabora acte normative care să ajute în tranziția spre o dezvoltare durabilă. Din punct de vedere administrativ, Departamentul va crea Nuclee pentru Dezvoltare Durabilă la nivelul autorităților publice centrale cu competențe în dezvoltarea durabilă, pentru a putea instituționaliza comunicarea dintre Departament și autorităților publice centrale și pentru a asigura includerea perspectivei dezvoltării durabile în  munca ministerelor cu atribuții în domeniu și o abordare comună care este codificată prin Strategie. La nivel de analiză, Strategia vizează crearea unui Consiliul Consultativ, alcătuit din 35 de membri, pentru asigurarea participării constante a mediului academic, a cercetării și a societății civile, care va oferi consultanță și suport științific și tehnic în procesul de implementare. De asemenea, împreună cu Institutul Național de Statistică, vom pregăti un nou set de indicatori prin care vom putea măsura implementarea Obiectivelor pentru Dezvoltare Durabilă. Nu în ultimul rând, pentru asigurarea implicării societății civile în realizarea Obiectivelor pentru Dezvoltare Durabilă, Departamentul susține crearea unei coaliții pentru dezvoltare durabilă pentru a asigura un dialog continuu.

La nivel UE, Departamentul prezidează Grupul de Lucru pentru Agenda 2030 din cadrul Consiliului UE în timpul președinției României. Problemele globale necesită soluții globale, regionale și naționale și ca urmare, nivelul european este esențial în implementarea Agendei 2030. Departamentul recunoaște acest lucru și, ca urmare, promovează realizările Românei ca un „good practice” care poate fi adaptat și la alți membri UE.

Ce semnificație are, din perspectiva dumneavoastră a dezvoltării durabile, președinția României la Consiliul UE?

Una din prioritățile Președinției României la Consiliul UE este dezvoltarea durabilă și acest lucru se poate observa în două mari realizări. În primul rând, sub președinția României, Grupul de Lucru pentru Agenda 2030 din interiorul Consiliului UE care este prezidat de reprezentantul Departamentului a adoptat, prin consens, o concluzie care vizează rolul viitor al Uniunii Europene în implementarea Agendei 2030. Aceste concluzii au fost adoptate de către Consiliul pentru Afaceri Generale al UE, ceea ce înseamnă că acest document va juca un rol important în cea ce privește viitorul Uniunii Europene. Totodată, am organizat, la București, o conferință internațională la nivel înalt pe Parteneriate pentru Agenda 2030, cu participanți din Uniunea Europeană, Balcanii de Vest, Parteneriatul Estic și Asia centrală, la finalul căreia s-a adoptat o Declarație pentru întărirea parteneriatelor pentru realizarea Obiectivelor pentru Dezvoltare Durabilă. România a devenit un lider regional în implementarea Agendei 2030, iar președinția României la Consiliul UE ne-a permis să consolidăm poziția României în regiune.

Cum este colaborarea între DDD și ministerele de resort?

Pe lângă cadrul instituțional menționat prin răspunsul la a doua întrebare, Departamentul pregătește un Plan de Acțiune pentru operaționalizarea Strategiei, pentru a contribui la colaborarea dintre Departament și ministerele de resort. Atingerea multor ținte ale Strategiei necesită întărirea în continuare a cooperării între ministere și alte instituții ale Statului, de aceea Planul de Acțiune vizează și acest aspect. Vom analiza, împreună cu fiecare minister, strategiile sectoriale relevante dezvoltării durabile și  intersectarea unor strategii dacă este justificat (ex. mediul și sănătatea) pentru a avea o viziune holistica interinstituțională și pentru a pregăti deciziile politice în consecință.

Cu toate că, uneori, pot apărea discrepanțe între teorie și practică, noi credem că Strategia – împreună cu cadrul instituțional pe care îl creăm – pot asigura evitarea neconcordanțelor în atingerea obiectivelor pe care ni le propunem spre realizare până în 2030.

Interviu realizat de Székely Ervin

RADOR – 8 mai