FRANKFURTER RUNDSCHAU: Summit UE în România

Acest summit urmează să fie înainte de toate un simbol pentru a demonstra că UE este solidară şi în condiţiile brexitului. Cu două săptămâni înaintea alegerilor europene, cele 27 de state îşi fac curaj.
Cancelarul federal al Austriei, Sebastian Kurz, s-a pronunţat la debutul summit-ului UE de la Sibiu din nou pentru stabilirea unui tratat de bază pentru UE. Actualul tratat „nu este suficient de bine conceput. În acest moment avem nevoie de un nou tratat, de o schimbare de generaţii” – a precizat Kurz, adăugând că nu există niciun motiv pentru a ne mulţumi cu actualul statu quo în UE. Este nevoie „de un nou fundament” pentru a putea participa în competiţia internaţională cu ţări cum este China sau SUA.
În opinia preşedintelui francez Emmanuel Macron, pentru a putea concura împotriva statelor cum este China sau SUA, Europa trebuie să investească mai mult în inteligenţa digitală şi cea artificială, deoarece acestea contribuie la creşterea de mâine.
Cancelarul Merkel şi omologii săi doresc să discute înainte de toate despre viitorul UE.
Printre priorităţi se află şi protecţia climei şi a frontierelor, consideră Macron şi îşi exprimă speranţa că Germania se va alătura iniţiativei a opt state UE pentru o protecţie a mediului înconjurător. Cu puţin înainte de summit-ul de la Sibiu, Franţa, Belgia, Luxemburg, Olanda, Danemarca, Suedia, Portugalia şi Spania au prezentat un document în care precizează noile obiective ale UE în privinţa climei. Cancelarul austriac Sebastian Kurz a afirmat că nu va susţine proiectul, deoarece ”considerăm că accentul pus pe energia nucleară este cu totul fals”. A menţionat că ţara sa va pune accentul în lupta împotriva schimbărilor climatice pe energiile regenerabile şi nu pe cea nucleară.
Cei opt autori ai iniţiativei menţionate au făcut un apel înaintea summit-ului la situarea, până în 2024, în centrul strategiei UE a protecţiei mediului. Semnatarii cer măsuri imediate pentru eliminarea totală până cel târziu în 2050 a efectelor produse de gazele de eşapament. Pe viitor urmează să se aloce 25% din cheltuielile UE pentru realizarea acestui scop.
Cancelarul german Angela Merkel a adresat UE un apel la unitate pentru a se putea impune în condiţiile competiţiei mondiale. După cum a afirmat ea, „lumea nu doarme. Trebuie să fim inovativi, puternici, uniţi. Iar astăzi vom susţine acest lucru”. Este vorba de a demonstra că în pofida tuturor diferenţelor UE este capabilă de o acţiune comună în vederea garantării păcii şi bunăstării.
La rândul său premierul de stânga al Greciei s-a pronunţat clar împotriva principalului candidat la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, Manfred Weber. „Avem nevoie de un preşedinte care susţine unitatea UE şi ideile sale fundamentale: solidaritate, democraţie, coeziune socială” – a precizat, adăugând că noul preşedinte trebuie să se împotrivească şi neoliberalismului, politicii de austeritate şi homofobiei crescânde în Europa: „În opinia mea acest preşedinte nu este Weber”.
Cu puţin înainte de alegerile europene, preşedintele român Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru o influenţă mai mare în ocuparea funcţiilor de conducere ale UE. Fie preşedintele Comisiei, fie cel al Consiliului trebuie să candideze direct în alegeri, a spus Iohannis la summit, precizând că „doar atunci vom avea un candidat de top care va fi ales.”
Partidele au nominalizat în principiu candidaţii pentru preşedinţia Comisiei UE. Candidatul PPE este Manfred Weber, iar cel al social-democraţilor vicepreşedintele actual Frans Timmermans. Şefii de stat şi de guvern, respectiv Parlamentul European trebuie să se decidă în cele din urmă pentru un singur candidat.
În centrul summit-ul informal de la Sibiu s-au aflat dezbaterile privind viitorul UE. Iohannis a afirmat că trebuie să garanteze siguranţa cetăţenilor săi şi în privinţa aprovizionării cu energie. În plus, comunitatea statelor trebuie să preia responsabilitatea globală şi în privinţa climei.
Prin intermediul unei „Declaraţii de la Sibiu” se doreşte confirmarea valorilor fundamentale ale UE, cum ar fi democraţia, statul de drept şi dreptatea. UE se angajează pentru o cooperare strânsă şi echitabilă, precum şi pentru un rol mai puternic pe scena europeană şi cea mondială. Dincolo de aceasta, la Sibiu se va stabili şi „agenda strategică” pentru următorii cinci ani.
Participanţii mai solicită între altele reforme, decizii mai rapide, o comisie mai mică şi o reanalizare a tratatelor cu UE, respectiv transformarea UE şi protecţia climatică.
Germanii sunt foarte interesaţi de modul cum va evolua UE în continuare. Potrivit unui sondaj sentimentele cetăţenilor germani sunt variate, însă interesul lor este de luat în seamă: 53% se pronunţă pentru „mult” sau „foarte mult”, iar 40% pentru „nu prea mult” sau „deloc”. Preşedintele Frank-Walter Steinmeier şi alţi 20 de şefi de stat au atras atenţia, într-un apel, asupra importanţei alegerilor europene. În apel se cere cetăţenilor să iasă la vot pentru „o Uniune Europeană puternică şi capabilă de acţiune, cu instituţii comune”.
La summit se va discuta şi despre perioada care va urma alegerilor, precum şi despre planul de ocupare a funcţiilor cheie din UE, deci în principal despre desemnarea noului preşedinte al Comisiei Europene. (dpa)
https://www.fr.de/politik/eu-gipfel-in-hermannstadt-rumaenien-kurz-lehnt-macrons-klimainitiative-ab-zr-12266323.html

FRANKFURTER RUNDSCHAU (Germania), 9 mai 2019
Traducerea: Imola Stănescu