România s-ar putea confrunta cu un baraj de sancțiuni UE dacă va crea o „impunitate de facto” pentru demnitarii corupți, a avertizat Comisia Europeană.
Măsurile ar putea include declanșarea procedurii de sancțiuni, trimiterea în judecată la curtea UE, refuzul primirii în spațiul Schengen și tăierea fondurilor UE.
Amenințarea cu procedura de sancțiuni a fost formulată într-o scrisoare trimisă vineri Bucureștilor de către vicepreședintele Comisiei Frans Timmermans.
„Din nefericire, cele mai noi evoluții din România au exacerbat și mai mult probleme existente în privința respectării statului de drept”, a afirmat el, conform unei copii a textului consultate de ziarul britanic Financial Times.
Amendamente aduse recent codului penal „riscă să creeze o situație de impunitate de facto pentru infracțiuni, inclusiv infracțiuni de corupție”, a remarcat el.
Iar Comisia este pregătită să declanșeze „neîntârziat” procedura de sancțiuni dacă „inversarea” va continua, a afirmat el.
Un purtător de cuvânt al Comisiei a precizat luni că: „Principalele îngrijorări sunt legate de evoluții ce interferează cu independența judiciară și cu lupta eficientă anticorupție, inclusiv protejarea intereselor financiare ale UE, și în special de amendamente recent adoptate la codul penal.”
„Posibila legislația pentru a se permite apeluri extraordinare agravează și mai mult situația statului de drept”, a declarat el.
Scrisoarea reprezintă un al treilea front al contraatacului UE la adresa statelor membre indisciplinate, după ce Comisia și Parlamentul European au declanșat recent proceduri de sancțiuni împotriva Ungariei și Poloniei, ultima fiind și trimisă în judecată.
Procedura de sancțiuni include monitorizarea de către oficiali UE și poate duce la suspendarea drepturilor de vot în Consiliul UE, dacă toate cele 27 de state membre sunt de acord.
România se află în lumina reflectoarelor întrucât deține în prezent președinția rotativă a UE.
Ea este vulnerabilă la acțiuni din partea UE, deoarece încearcă să convingă blocul să-i permită aderarea la spațiul Schengen.
Este totodată a doua cea mai săracă țară din bloc, în contextul în care acum se discută tăierea fondurilor de la următorul buget UE pe termen lung pentru statele membre cu un comportament negativ.
„Dacă Bucureștii vor continua pe această cale periculoasă, participarea la spațiul Schengen de liberă călătorie va rămâne un vis”, a declarat luni un diplomat UE pentru Reuters.
„Violarea statului de drept va periclita distribuirea a peste 30 de miliarde de euro în fonduri de coeziune rezervate României în proiectul de buget pentru anii de după 2021”, a afirmat diplomatul.
Ungaria și Polonia au respins până acum apelurile de a schimba cursul, acuzându-l concomitent pe Timmermans de demagogie pentru a-și promova candidatura pentru postul de președinte al Comisiei.
Partidul Social Democrat (PSD) aflat la putere în România, i-a respins și el criticile luni.
Modificarea codului penal ar putea face ca președintele PSD, Liviu Dragnea, să ajungă premier, dacă i se vor anula condamnările penale pentru corupție.
Însă o purtătoare de cuvânt a PSD a declarat pentru Financial Times că reforma e „menită a îmbunătăți drepturile omului și a restabili echilibrul în sistemul de justiție al României”.
Pe de altă parte, un grup de europarlamentari ai PSD plănuia marți să-i transmită presei din capitala UE că uniunea se face vinovată de „standarde duble” în criticile ei.
Articol de Andrew Rettman
https://euobserver.com/justice/144887
EUOBSERVER (Belgia), 14 mai 2019
Traducere: Andrei Suba
