Presa internaţională continuă să aloce spaţii largi „ciudatului caz al Republicii Moldova, ţara cu două guverne”, după cum scrie La Stampa. Ziarul italian vorbeşte despre o „criză politică foarte gravă” în care „două organe executive rivale se acuză reciproc de uzurparea puterii”. Unul este guvernul susţinut de Partidul Democrat al oligarhului Vlad Plahotniuc, „cea mai puternică persoană din ţară”, iar celălalt este „noul guvern al pro-occidentalei Maia Sandu, creat sâmbătă printr-o alianță inedită și neașteptată între parlamentarii blocului pro-european Acum și Partidul Socialist pro-rus al Președintelui Igor Dodon”, explică La Stampa. Neue Zürcher Zeitung observă că „Moscova sprijină un guvern pro-occidental în Republica Moldova”. „Faptul că Moscova susţine în zona frontului est-european sferele de influenţă ale unui guvern pro-occidental este demn de luat în seamă. Blocul ACUM dă tonul în alianţă, iar mai multe ministere cheie au fost ocupate de experţi din diaspora occidentală”, de aceea „se pune automat întrebarea preţului politic în schimbul acordului rus” comentează ziarul elveţian. The Economist observă voinţa comună a Americii şi a Rusiei de a scăpa de regimul oligarhic de la Chişinău şi avertizează că susţinerea Moscovei pentru prooccidentala Maia Sandu ar putea fi o strategie prin care Rusia să scape mai întâi de Plahotniuc, după care să o elimine din politică şi pe Maia Sandu, atrăgând apoi definitiv Republica Moldova în sfera de influenţă rusă. Washington Post consideră că „Moldova are o șansă fragilă de a-și purifica sistemul politic” şi de aceea „are nevoie de mai mult sprijin occidental”. „Deși crâncen divizată pe tema orientării geopolitice a țării”, noua alianţă a încheiat un acord limitat: restabilirea independenţei justiţiei şi a comisiei naţionale electorale, precum şi abrogarea legii electorale care îl favoriza pe Plahotniuc. „Dacă reforma va avea succes, Moldova va imprima un imbold valului încurajator anticorupție din regiune”, comentează ziarul american. „Preşedintele României cere Uniunii Europene să medieze în cazul Republicii Moldova”, titrează Die Presse, avertizând asupra riscurilor unor „evoluţii îngrijorătoare”, dar şi asupra pericolului pentru securitatea regională. „Zilele următoare vor fi decisive în privinţa şansei noului guvern de a se menţine, mai ales că sfera de putere a Maiei Sandu nu depăşeşte zona Parlamentului. Pe străzi se formează între timp grupuri de demonstranţi ale ambelor tabere, iar observatorii vorbesc despre un pericol serios de escaladare. Este clar că Plahotniuc, eminenţa cenuşie a ţării, nu vrea să dea puterea din mână”, conchide Neue Zürcher Zeitung.
Între timp, relaţiile dintre Statele Unite ale Americii şi Rusia merg „din rău în mai rău” susţine preşedintele rus Vladimir Putin într-un interviu pentru postul de televiziune Mir în care a reproşat că „actuala administraţie americană a aprobat zeci de decizii de sancţionare a Rusiei în ultimii ani”. Noul motiv de tensiune este posibilitatea suplimentării efectivelor militare americane din Polonia, fapt care provoacă îngrijorarea Moscovei, după cum observă publicaţia poloneză Polandin, care consideră că o astfel de acţiune ar avea un efect de descurajare a acţiunilor agresive ale Rusiei. Adjunctul ministrului rus de externe, Serghei Riabkov, vorbeşte despre „tentative de amplificare a tensiunilor militare în Europa, mai ales pe aşa-numitul flanc estic al NATO”, scrie agenţia rusă Tass, iar, potrivit Izvestia, „militarii ruși analizează cu mare atenție toate aceste mesaje şi procedează astfel încât asemenea acțiuni să nu amenințe în niciun fel Rusia”. NATO salută însă iniţiativa americană, susţinând că ea „arată angajamentul puternic al SUA faţă de securitatea europeană şi întărirea legăturilor transatlantice”, notează Stars and Stripes.
În Marea Britanie, conservatorii britanici au început joi procesul de alegere a succesorului Theresei May în funcţia de prim-ministru, cursă în care „imprevizibilul eurosceptic” Boris Johnson pleacă cu prima şansă, după cum observă Le Temps. Presa europeană este însă extremă de critică faţă de o asemenea perspectivă. Boris Johnson “jură că datorită lui țara va ieși din UE până la 31 octombrie, chiar fără un acord cu Bruxelles-ul. Catastrofa economică ce va urma unui “no deal” nu-l sperie. Retorica lui șovină le promite britanicilor un viitor luminos și mondial o dată ce se vor fi eliberat de jugul european”, comentează Le Monde, în timp ce Le Parisien consideră că alegerea lui în funcţia de prim-ministru „ar fi o calamitate pentru țara lui și pentru Europa”. The Times conchide că deşi toată lumea ştie în forul interior că Boris Johnson este total nepotrivit, se va merge, ca şi în cazul războiului din Vietnam, tot înainte.
În Europa Centrală şi de Est, economiile sunt vulnerabile la un şoc comercial, constată Les Echos, preluând avertismentele Băncii Centrale Europene şi ale FMI. Prin investiţiile străine care le-au adus enorme avantaje în ultimii ani, aceste ţări au devenit o verigă importantă în lanţurile de aprovizionare din diverse industrii şi servicii la nivel global, dacă acest lanţ de rupe în contextul unui război comercial, economiile din regiune ar putea suferi efecte indirecte, avertizează FMI. De aceea şeful BCE, Mario Draghi, a făcut apel la aplicarea în Europa Centrală și de Est a “unor reforme spre un model de creștere mai echilibrat şi mai puțin vulnerabil la evoluțiile condițiilor externe”. Die Presse avertizează asupra unui alt risc cu care se confruntă Europa de Est: exodul resurselor umane.” Încetul cu încetul statele membre UE din Europa de Est rămân fără forţă de muncă înalt calificată”, preconizându-se că până în 2060 Estul ar putea pierde până la 35 milioane de persoane în favoarea Europei Occidentale, scrie ziarul austriac. (Carolina Ciulu)./cciulu
