Revista presei internaţionale, 26 iunie 2019

Succesiunea la cârma conservatorilor britanici şi, implicit, la portofoliul din Downing Street 10 în urma demisiei premierului Theresa May reprezintă un subiect predilect al presei internaţionale. Continuarea negocierilor pe tema Brexit este marcată de personalitatea celui care va deveni noul premier al Marii Britanii şi va conduce Regatul Unit spre un deznodământ greu de anticipat în ceea ce priveşte soarta ţării în interiorul sau exteriorul Uniunii Europene. „Favorit la succesiunea premierului britanic, Boris Johnson recunoaşte că are nevoie de cooperarea europenilor”, arată La Libre Belgique. Fostul primar al Londrei „se bazează pe ajutorul Uniunii Europene pentru a amortiza șocurile în caz de ieșire fără acord”. Adept declarat al unui Brexit dur, Johnson a vorbit despre „o perioadă de tranziție”, o clauză deja prevăzută în acordul încheiat între Theresa May și Bruxelles în noiembrie 2018 dar pe care fostul ministru de externe îl considera „mort” după ce Parlamentul britanic l-a respins de trei ori, scrie La Libre Belgique.
Se intensifică schimbul de replici pe axa Washington – Teheran – Moscova în legătură cu drona americană doborâtă de Iran. Administraţia de la Moscova susţine declaraţia Teheranului potrivit căreia drona ar fi intrat în spaţiul aerian iranian. Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Patruşev, citat de TASS, a afirmat că drona americană doborâtă de Teheran se afla în spaţiul aerian iranian şi nu în spaţiul internaţional, aşa cum afirmase anterior administraţia de la Washington. Patruşev a făcut această declaraţie după încheierea convorbirilor cu consilierul preşedintelui SUA pentru securitate naţională, John Bolton, şi cu şeful Consiliului de Securitate Naţională al Israelului, Meir Ben-Shabbat, notează TASS. Potrivit Haaretz, consilierul preşedintelui SUA pe probleme de securitate a declarat la Ierusalim că Donald Trump „a păstrat deschisă uşa pentru negocieri serioase” cu Iranul. Premierul israelian a declarat într-o conferinţă de presă cu Patruşev că Israelul a intervenit în numeroase rânduri pentru a contracara acţiunile Iranului şi că „relaţia de cooperare între Rusia şi Israel a contribuit la securitatea zonei şi a marcat o diferenţă fundamentală în ceea ce priveşte situaţia regiunii”, mai scrie Haaretz. Pe de altă parte, preşedintele iranian citat de ziarul turc Hürriyet a declarat că administraţia americană „a minţit în legătură cu intenţiile sale privind dialogul cu Iranul”. La rândul său, liderul spiritual suprem al Iranului a afirmat că noile sancţiuni anunţate de SUA „marchează sfârşitul democraţiei” şi a lansat un apel partenerilor europeni să nu cedeze în faţa „presiunilor şi sancţiunilor americane”, mai scrie Hürriyet. „Trump îl sancţionează pe conducătorul suprem al Iranului, dar în ce scop?” se întreabă The New Yorker şi comentează că sancţionarea ayatollahului „A fost un moment extrem de dramatic în conflictul crescând dintre Statele Unite şi Republica Islamică. A fost totodată evenimentul cel mai apropiat de momentul când Trump va ajunge să ceară oficial schimbarea regimului din Iran”. „Conducătorul Suprem este total responsabil pentru atitudinea ostilă a regimului. Aceste măsuri reprezintă o ripostă puternică şi direct proporţională cu acţiunile tot mai provocatoare ale Iranului”, a declarat preşedintele Trump. În replică, preşedintele iranian Hassan Rohani, citat de The New York Times, a criticat noile sancţiuni ale SUA impuse Conducătorului Suprem Ali Khamenei, afirmând că administraţia de la Casa Albă ar fi – cităm – „înapoiată mintal” – o insultă la care Iranul a mai apelat în trecut atunci când s-a referit la preşedintele Donald Trump. Teheranul răspunde atacului diplomatic şi economic al preşedintelui american cu o declaraţie tăioasă potrivit căreia „Pentru Iran, armata americană nu are nimic de făcut în Golf”. La Libre Belgique scrie că ministrul iranian de Externe a afirmat că echipa de consilieri condusă de John Bolton „nu este preocupată de interesele Statelor Unite. Ei disprețuiesc diplomația și sunt însetaţi de război”. „China se amestecă în criza irano-americană”, mai arată La Libre Belgique şi notează că Beijingul a făcut apel la Statele Unite și la Iran “să-și păstreze sângele rece și reținerea”, a doua zi după anunțarea de noi sancțiuni. „Faptele au demonstrat că aceste inițiative au efectul invers decât cel sperat și exacerbează tulburările la nivel regional”, a afirmat purtătorul de cuvânt al ministerului chinez al Afacerilor Externe.
Alegerile pentru primăria oraşului Istanbul continuă să suscite atenţia presei internaţionale, care încearcă să interpreteze votul majoritar dat în favoarea candidatului opoziţiei. „În ceea ce priveşte democraţia, convingerea externă generală este că alegerile pentru Istanbul au fost ‘un experiment de succes'”, scrie ziarul turc Milliyet şi aminteşte că numeroşi locuitori ai metropolei turceşti şi-au întrerupt vacanţa pentru a se întoarce să voteze. „Turcii au demonstrat astfel că iau în serios democraţia”, subliniază Milliyet şi atrage atenţia că „alegerile de la Istanbul au însemnat un examen important privind funcţionarea şi viitorul democraţiei turceşti”.

Florin Matei, Agenția de Presă RADOR