Revista presei internaţionale, 27 iunie 2019

Greu de soluţionat, fie ele grave sau mai puţin grave, crizele politice de pe glob au atras şi vor atrage întodeauna atenţia presei internaţionale, ea încercând să şi le explice şi să ni le explice.
O asemenea criză este cea de la vârful Uniunii Europene, unde funcţiile de conducere, ce vor trebui ocupate începând din 2020, stârnesc numeroase disensiuni. „Sprijinim sistemul aşa-zisului Spitzenkandidat, dar treaba e complicată”, a declarat cancelarul german Angela Merkel, citată de cotidianul german Handelsblatt. Potrivit aceluiaşi ziar, „preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat că niciunul dintre cei trei candidaţi la şefia Comisiei Europene nu se bucură de sprijin suficient”. În ceea ce îl priveşte, după cum aflăm din ziarul Die Zeit, candidatul german la şefia Comisiei Europene, Manfred Weber, „l-a atacat indirect pe preşedintele Macron, afirmând că opozanţii sistemului Spitzenkandidatului sunt distrugători şi vor ca principiul să fie îngropat”.
În Marea Britanie, Brexitul continuă să rămână pe tapet, dar lupta pentru conducerea Partidului Conservator pare să îl arunce şi mai în ceaţă. Titlurile unor articole din ziarele britanice vorbesc de la sine: „Boris Johnson, expert în relansări politice, e din nou în ape fierbinţi”, titrează ziarul american The New York Times. Dimpotrivă, cotidianul britanic The Guardian consideră că „Boris Johnson e autodistructiv” şi se întreabă „a câta parte din ţară se va prăbuşi odată cu el”. Într-un alt ziar britanic, The Times, un oficial din guvern consideră că „ministrul de externe Jeremy Hunt ar fi un premier mai bun”. Cât despre laburişti, în ziarul The Independent, o fruntaşă a partidului afirmă: „Încep să cred că mulţi dintre ei nu dau un sfanţ pe opiniile celorlalţi despre Brexit şi vor ca Marea Britanie să iasă din UE indiferent cum”.
O criză pare să se adâncească şi între Rusia şi NATO. The National, o publicaţie din Emiratele Arabe Unite, informează că, la reuniunea de ieri a miniştrilor apărării din statele membre ale NATO, secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, ar fi declarat: „Cerem Rusiei să acţioneze în mod responsabil, dar nu am văzut niciun semnal din care să reiasă că Rusia intenţionează să facă asta. Va trebui să ripostăm”. Aceeaşi publicaţie menţionează că Stoltenberg s-a referit „la un nou timp de rachetă nucleară cu care Rusia ar putea ameninţa Europa”. În sfârşit, din publicaţia moscovită Izvestia aflăm că Stoltenberg ar mai fi spus şi că „alianţa are deja la dispoziţie ‘o mare gamă de mijloace’ prin care să răspundă retragerii Rusiei din tratat”. Şi tot din Izvestia aflăm şi replica Ministerului rus de Exerne, în care se arată că „Moscova este pregătită în eventualiltatea oricăror măsuri adoptate de NATO”. Iar adjunctul ministrului de externe, Serghei Riabkov, a spus că „Rusia va răspunde ‘intenţiilor agresive ale NATO şi este pregătită să treacă la măsuri de ordin militar'”.

(Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR)