Finlanda preia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene

Începând cu data de 1 iulie și până la sfârşitul anului, Finlanda va îndeplini funcția de Preşedinţie rotativă a Consiliului Uniunii Europene. În această calitate, Finlanda are ca priorităţi: lupta împotriva unor fenomene sociale şi politice cum sunt schimbările climatice, rivalităţile dintre marile puteri ale lumii şi egoismul.

Finlanda preia această funcţie de la România şi o va îndeplini pentru o perioadă de şase luni, după care predă ştafeta Croaţiei. Finlanda a aderat la Uniunea Europeană în urmă cu aproape 25 de ani, în anul 1995 şi a mai dețint preşedinția Consiliului Uniunii Europene în anul 1999 şi 2006. La Helsinki a fost elaborat deja motto-ul preşedinţiei: „Europa sustenabilă, viitor sustenabil”. Sub acest slogan preşedinţia finlandeză doreşte să consolideze valorile comune, statul de drept, securitatea continentului, obținerea de progrese în lupta împotriva schimbărilor climatice şi creşterea competitivităţii Uniunii Europene.

Potrivit site-ului preşedinţiei finlandeze: „se constată creşterea competiţiei geopolitice între marile puteri şi a unilateralismului asertiv, sistemul bazat pe reguli se confrunte cu provocări. Suntem martori la fenomenul că valorile comune ale Uniunii Europene sunt puse sub semnul întrebării, mai mult decât atât, un stat membru se pregăteşte să iasă din comunitate.” Documentul adaugă că trebuie apărate valorile fundamentale ale integrării europene: pacea, securitatea, stabilitatea, democraţia şi prosperitatea”.

Evenimentul prin care preşedinţia finlandeză va fi preluată de la România va avea loc la Helsinki, joia viitoare în prezenţa membrilor Comisiei Europene condusă de Jean-Claude Juncker, unde vor fi discutate şi priorităţile Finlandei. Preşedinţia rotativă și-a pierdut din importanţă după anul 2009, atunci când a intrat în vigoare noul tratat al UE cunoscut sub numele de Tratatul de la Lisabona. Aceasta se datorează în primul rând faptului că nu doar Comisia Europeană, ci şi Consiliul Uniunii Europene are un preşedinte propriu (în prezent Donald Tusk), iar consiliul de politică externă este prezidat de Înaltul reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politică de securitate (în prezent Federica Mogherini). La celelalte comisii ministeriale însă, ţara care exercită preşedinţia UE are posibilitatea de a elabora ordinea de zi şi mediază între diferite poziţii în vederea obţinerii unui compromis.

Székely Ervin, Rador