EVENIMENTE INTERNE
– Preşedinţie
* Preşedintele Klaus Iohannis participă la recepţia oferită de Ambasada Statelor Unite ale Americii cu ocazia celei de-a 243-a aniversări a Zilei Independenţei – ora 18:35, la sediul ambasadei SUA, Bd. Dr. Liviu Librescu, nr. 4-6
– Senat
* ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente
– Camera Deputaţilor
* ora 10:00 – Activităţi în Comisiile parlamentare:
- Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale
* Întrevederea preşedintelui Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, cu ambasadorul Republicii Populare Chineze, Jiang Yu – ora 10:00, la cabinet preşedinte, nivel P1
– Guvern
* Programul premierului Viorica Dăncilă:
- ora 13:00 – şedinţă de Guvern – la Palatul Victoria
- ora 14:00 – întâlnire de lucru cu reprezentanţii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României – Palatul Victoria
- ora 18:00 – participare la recepţia oferită de Ambasada Statelor Unite ale Americii cu ocazia aniversării Zilei Independenţei
– Uniunea Europeană
* Conferinţa de lansare a Preşedinţiei finlandeze a Consiliului UE, eveniment la care participă ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, ambasadorul Finlandei în România, Marjut Akola, şi şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea – ora 10:00, la Reprezentanţa Comisiei Europene, sala Nicolae Titulescu, et. 1, Str. Vasile Lascăr nr. 31
– Ministere
* Conferinţă de presă susţinută de ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu – ora 12:00, Şos. Bucureşti – Ploieşti nr. 1-1B
– Administraţie
* Primarul Robert Negoiţă participă la o conferinţă de presă cu privire la situaţia spaţiilor verzi şi a locurilor de joacă retrocedate în Sectorul 3 – ora 14:00, la sala de consiliu a Primăriei Sectorului 3, Calea Dudeşti nr. 191
– Juridic
* Curtea Constituţională a României discută sesizările formulate de USR, PNL şi de preşedintele Klaus Iohannis privind modificările aduse de Parlament Codului penal şi Codului de procedură penală
– Organizaţii
* Evenimentul „143 de ani de Crucea Roşie Română” – ora 12:00, la Palatul Elisabeta. Participă Margareta, Custodele Coroanei române, preşedinte al Crucii Roşii Române şi Ioan Silviu Lefter, director general
– Economic
* Şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR pe probleme de politică monetară
– Învăţământ, Cercetare
* În cadrul primei sesiuni a examenului naţional de Bacalaureat, are loc ultima probă scrisă – cea la alegere a profilului şi specializării – proba Ed)
* Muzeul Municipiului București organizează conferința „Condiția Cadrului Didactic din Școlile Câmpiei Buzăului în Perioada Comunistă (1949-1962)”, susținută de prof. drd. Gheorghe Miu, profesor la Școala Gimnazială nr. 1 Padina, județul Buzău – ora 18:00, la Palatul Suțu. Problematica acestei comunicări științifice are în vedere învățământul și cadrele didactice din satele Câmpiei Buzăului, de la sovietizare până la sfârșitul regimului comunist
– Mass-Media
* Şedința CNA – ora 10:00
– Cultură
* Evenimente în cadrul celei de-a VIII-a ediții a Festivalului de Jazz (1-7 iul.), organizat de Primăria Capitalei, prin ARCUB
* Muzeul Naţional Cotroceni organizează, de la ora 18:00, în Salonul Cerchez, vernisajul expoziției „Tradiție și actualitate. Evoluția Sistemului Național de Decorații (secolele XIX – XXI)”, realizat cu sprijinul Cancelariei Ordinelor din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, proiect ce își propune promovarea identităţii naționale prin valorificarea sistemului de decorații, care urmează parcursul istoric al creării, consolidării și desăvârșirii unității naționale. Ordinele și medaliile prezente în expoziție aduc în atenția publicului particularitățile, noutățile, tendințele și evoluțiile pe care sistemul de decorații le-a cunoscut în cei 160 de ani de existență. Evenimentul este realizat în parteneriat cu Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” și Daniel Obreja (colecționar). Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 5 iulie – 8 septembrie. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio România Actualităţi, Radio România Internaţional, Radio România Bucureşti FM
* Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, lansează „MyAntipa”, un proiect care propune o formulă inedită pentru educația modernă interdisciplinară, în care știința, arta, lectura și dezbaterile se unesc pentru a oferi noi perspective de învățare. „MyAntipa” este realizat în colaborare cu scriitoarea și managerul cultural Svetlana Cârstean, cunoscută pentru multiple proiecte culturale și educative.
* La Biblioteca Națională a României (Papirus, parter), în perioada 4-17 iulie, poate fi văzută expoziția de artă plastică „Fratelli nell’arte”, organizată în colaborare cu Centro d’Arte Moderna GaMeC Pisa și TRUICART Events Brand. Curatori: Dan Tudor Truică, Mimmo Corrado și Massimiliano Sbrana. Vernisajul va avea loc vineri, 5 iulie, de la ora 16:30
* Sibiu: Sibiu International Street ART Festival şi Este Film Festival organizează proiecţia filmului „Capernaum”, regizor: Nadine Labaki, nominalizat la Oscar și Globurile de Aur, în cadrul Sibiu International Street ART Festival (2 – 8 iulie) – ora 21:30, în Parcul Sub Arini. Filmul „Capernaum” a luat Marele Premiu al Juriului la Festivalul de Film de la Cannes din mai 2018
* Sinaia: Evenimentul „Sinaia și sinăienii în SUA. Legături culturale, economice, sufletești” – ora 17:00, la Muzeul Orașului Sinaia, Bd. Carol I nr. 28. În cadrul acestui eveniment, prilejuit de aniversarea „Zilei Naționale a Statelor Unite ale Americii” (4 iulie) vor avea loc vizionarea documentarului „Pe urmele limbii române în SUA”, realizat de Victor Ene și prezentarea cărții scriitoarei americane de origine română Anca Mizumschi
– S-a întâmplat într-o zi de 4 iulie
* Se împlinesc 155 de ani (1864) de la apariţia Decretului domnitorului Alexandru Ioan Cuza nr. 765 privind înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, prin reunirea celor trei facultăţi existente: Facultatea de Drept, Facultatea de Ştiinţe şi Facultatea de Litere şi Filozofie. Clădirea, considerată monument arhitectonic, a fost construită după planurile arhitectului Alexandru Orăscu (la vremea aceea arhitectul oraşului Bucureşti), fiind inaugurată oficial la 14.XII.1869; primul rector a fost juristul Gheorghe Costa-Foru (4/16)
* Se împlinesc 135 de ani (1884) de când poporul francez a dăruit Statelor Unite, ca semn de prietenie între cele două naţiuni, statuia „Libertatea luminând lumea” (Miss Liberty). Realizată de sculptorul francez Auguste Bartholdi, statuia a fost instalată pe Liberty Island, la gura de vărsare a fluviului Hudson în Oceanul Atlantic, dominând oraşul New York. Miss Liberty a fost dezvelită la 28.X.1886 şi a fost declarată monument al SUA la 15.X.1924
* Se împlinesc 95 de ani (1924) de când a fost promulgată noua Lege a minelor (abroga Legea din aprilie 1895 şi modificările din 1900), care evidenţia orientarea spre exploatarea bogăţiilor ţării prin colaborarea dintre stat şi capitalul privat autohton (şi care exprima, de fapt, concepţia economică „Prin noi înşine” a burgheziei române grupate în jurul PNL). Actul normativ a fost actualizat prin Legea Minelor nr. 85 din 18 martie 2003 şi prin Hotărârea Guvernului nr. 350 din 20 mai 2015 privind reactualizarea valorii taxelor pentru activităţile miniere, prevăzute de Legea minelor nr. 85/2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 359 din 25 mai 2015
* În urmă cu 73 de ani (1946) avea loc pogromul de la Kielce, act de violenţă extremă a forţelor armate poloneze comuniste (LWP, KBW) îndreptat împotriva evreilor refugiaţi în oraşul polonez, care s-a soldat cu maltratarea a 122 de oameni, din care 42 au fost ucişi. Ulterior, justiţia poloneză a condamat la moarte nouă persoane care au avut legătură cu incidentul. Cunoscut ca cel mai sângeros pogrom împotriva evreilor polonezi după cel de-Al Doilea Război Mondial, masacrul a fost un punct important în istoria postbelică a evreilor din această ţară. A avut loc la numai un an după sfârșitul celei de-a doua conflagraţii mondiale și a Holocaustului, şocând atât comunitatea evreiască din Polonia şi polonezii, cât şi comunitatea internaţională. Acest eveniment a fost considerat un catalizator pentru plecarea din Polonia a ultimilor evrei care au supravieţuit Holocaustului
* Acum 69 de ani (1950) a avut loc prima emisie a postului de radio Europa Liberă. Radio Free Europe (RFE) a fost ramura responsabilă cu radiodifuziunea în numele organizației Comitetul Național pentru o Europă Liberă (National Committee for a Free Europe), înființat de guvernul Statelor Unite la 15 martie 1949, la New York. Sediul principal a fost stabilit la München. Prima transmisiune pe unde scurte a avut loc la 4 iulie 1950, către Cehoslovacia. În 1976, Radio Europa Liberă a fuzionat cu postul Radio Liberty (Radio Libertatea), care era de asemenea orientat spre emisiuni anticomuniste. Autoritățile din țările comuniste au încercat în mod regulat să bruieze emisiunile posturilor RFE/RL, eforturi care nu au încetat decât în 1988. Bruierea din România a emisiunilor departamentului românesc a încetat în 1964. În urma căderii regimurilor comuniste în Europa de Est și în Uniunea Sovietică bugetul pentru RFE/RL a fost redus în mod considerabil. Centrala postului de radio a fost mutată la Praga în 1995, iar operațiile europene au fost mult reduse, cu excepția celor ale departamentului slav de sud
* Cu 62 de ani în urmă (1957) era înfiinţată, la Bucureşti, Arhiva Naţională de Filme, având drept scop conservarea şi prelucrarea filmelor româneşti şi străine. Astăzi, colecţia ANF conţine aproape 45.000 de titluri din 60 de ţări (dintre care peste 11.000 de filme de ficţiune) şi peste 125.000 de copii, lungimea totală a filmelor din colecţie ridicându-se la 113.000.000 de metri de peliculă. Arhiva Naţională de Filme, intitulată iniţial Arhiva Naţională de Filme Cinematografice, a fost fondată ca organism în subordinea Ministerului Învăţământului şi Culturii. În 1959, sub noua denumire, Arhiva devine membru provizoriu iar în anul următor, membru efectiv al Federaţiei Internaţionale a Arhivelor de Filme (FIAF), organism de legătură între arhivele lumii
* Acum 59 de ani (1960) a fost adoptat noul steag american, în urma admiterii statului Hawaii ca cel de-al 50-lea stat al SUA, în august 1959. Este compus dintr-un câmp dreptunghiular, pe care se găsesc 13 dungi orizontale colorate alternativ, 7 în roşu şi 6 în alb, începând şi terminând cu câte o dungă roşie, şi având un dreptunghi albastru închis. Cele 50 de pentagoane stelate semnifică cele 50 de state ale Statelor Unite ale Americii, iar cele 13 benzi orizontale, 7 roşii şi 6 albe, semnifică cele 13 foste colonii ale Marii Britanii
* Cu 49 de ani în urmă (1970) România şi Costa Rica au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă. În mai 2000 Ambasada română la San José s-a închis temporar, după ce s-a închis misiunea diplomatică costaricană la Bucureşti, în 1999. Relaţiile României cu această ţară sunt girate prin Ambasada României la Ciudad de Mexico
* În urmă cu 32 de ani (1987) intra în funcţiune pasajul Lujerului, cu o lungime de 800 m, din care 400 m sunt acoperiţi. Pasajul Lujerului din Bucureşti este un pasaj subteran mixt, rutier, cu 2 benzi pe sens şi pentru Metroul uşor din Bucureşti, care desparte cele două sensuri de circulaţie rutieră. Pasajul face legătura între cartierele Drumul Taberei (Str. Braşov) şi Crângaşi (Bd. Virtuţii), subtraversând Bd. Iuliu Maniu. În anul 2002, pasajul a fost închis pe durata lucrărilor de modernizare a liniei de tramvai 41, pe care urma să circule primul metrou uşor din România. Pasajul s-a aflat în lucrări de renovare şi consolidare între anii 2009-2010
* Acum 28 de ani (1991) Banca Naţională a României a emis primele norme privind înfiinţarea şi funcţionarea caselor de schimb valutar
* Cu 28 de ani în urmă România a aderat, prin Legea nr.46/4.VII.1991, la Convenţia Naţiunilor Unite privind statutul refugiaţilor. Convenţia a fost adoptată la 28.VII.1951, a intrat în vigoare la 21.IV.1954 şi a fost completată cu un Protocol adiţional în octombrie 1967
* Se împlinesc 10 ani (2009) de când coroana Statuii Libertății s-a redeschis pentru public, după ce timp de opt ani a fost închisă din motive de securitate, în urma atacurilor din 11 septembrie 2001
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Crucii Roşii Române”; la 4/16.VII.1876 s-a înfiinţat, la Bucureşti, Societatea „Crucea Roşie” din România, prin hotărârea principelui Ghica de organizare a unei societăţi de ajutor pentru militarii răniţi în război, România fiind printre primele ţări din lume care a aderat la Convenţiile de la Geneva
– „Ziua Medicului de Familie din România”, stabilită, prin Statut, de Societatea de Medicină de Familie/Medicină Generală, începând cu anul 1999 (- 20 de ani). NOTĂ: La 19 mai este marcată „Ziua internaţională a medicului de familie”
– 1886: S-a născut (la Paris) poeta română Alice Călugăru; după 1908 s-a stabilit definitiv la Paris, unde a semnat cu pseudonimul Alice Orinet (m. 1933, probabil în Elveţia)
– 1898, 4/17: S-a născut Constantin C. Georgescu, inginer silvic, zooentomolog şi fitopatolog; contribuţii însemnate în cercetarea unor păduri seculare din Dobrogea, Lunca Dunării şi Valea Cernei; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1968)
– 1919: S-a născut Nicole Valéry-Grossu (născută: Nicoleta Valeria Bruteanu), scriitoare şi jurnalistă creştină şi anticomunistă; cea mai cunoscută lucrare literară a ei este „Binecuvântată fii, închisoare” (1976), prin care dovedeşte că orice suferinţă acceptată şi oferită lui Dumnezeu este generatoare de imense binecuvântări; cartea a fost ecranizată de Nicolae Mărgineanu în anul 2002 (m. 1996) – 100 de ani
– 1923: S-a născut scriitorul și traducătorul Haralamb Zincă (numele real: Hary Isac Zilberman), unul dintre pionierii romanului poliţist românesc (m. 2008)
– 1939: S-a născut Aurel Ardelean, biolog, profesor și om politic; preşedinte fondator al Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad (m. 2018) – 80 de ani
– 1951: S-a născut istoricul şi politologul Vladimir Tismăneanu (stabilit în SUA); specialist în teoria sistemelor politice, politici comparate, analiza ideologiilor şi mişcărilor revoluţionare din secolul al XX-lea; fost preşedinte executiv al Consiliului ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc
– 1965: A murit matematicianul Alexandru Myller, iniţiatorul şi îndrumătorul şcolii de geometrie diferenţială de la Iaşi; membru de onoare al Academiei Române din 1938 (n. 1879)
– 1991: A murit medicul Marin Gh. Voiculescu; autor de cercetări şi studii în domeniul bolilor contagioase; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1913)
EVENIMENTE EXTERNE
– Strasbourg: Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker şi cel al Consiliului European, Donald Tusk susţin discursuri în faţa Parlamentului European
– Lisabona, Portugalia: Forumul EurAfrica, în cadrul căruia va susţine un discurs preşedintele Mozambicului, Filipe Nyusi (4 – 5 iul.)
– Varşovia: Are loc întâlnirea dintre premierul croat, Andrej Plenkovic, şi premierul polonez, Mateusz Morawiecki
Aniversări – Comemorări
– Sărbătoarea naţională a Statelor Unite ale Americii; aniversarea proclamării independenţei; la 4 iulie 1776 a fost adoptată „Declaraţia de Independenţă” (redactată de Thomas Jefferson, Benjamin Franklin şi John Adams) şi votată de reprezentanţii celor 13 colonii engleze din America de Nord; „Declaraţia” făcea un aspru rechizitoriu politicii britanice în colonii şi justifica desprinderea acestora de Marea Britanie (neatârnare recunoscută prin Tratatul de pace de la Paris din 3.IX.1783); 4 iulie 1776 marchează încheierea primei perioade a Războiului de independenţă al coloniilor engleze din America de Nord (1775-1783)
– 1623: A murit William Byrd, clavecinist, organist şi compozitor englez (n. ~ 1539/1540)
– 1694: S-a născut compozitorul, organistul şi clavecinistul francez Claude Daquin (m. 1772) – 325 de ani
– 1715: S-a născut Christian Fürchtegott Gellert, poet și romancier german (m. 1769)
– 1807: S-a născut Giuseppe Garibaldi, general şi om politic italian, unul dintre conducătorii luptei pentru independenţa şi unificarea naţională a Italiei (m. 1882)
– 1831: A murit James Monroe, fost preşedinte al SUA (1817-1825), autorul „Doctrinei Monroe” (care condamna orice intervenţie europeană în afacerile interne ale Americii şi viceversa), enunţată prin declaraţia prezentată de preşedintele Monroe în faţa Congresului, în anul 1823 (n. 1758)
– 1842: S-a născut Hermann Cohen, filosof neokantian german, unul dintre întemeietorii „Şcolii de la Marburg”; preocupat de filosofia religioasă iudaică (m. 1918)
– 1848: A murit scriitorul francez François René de Chateaubriand (n. 1768)
– 1888: A murit scriitorul german Theodor Storm (n. 1817)
– 1900: Data la care îşi marca ziua de naştere Louis Armstrong, renumit interpret american de jazz (data reală a zilei sale de naştere este 4 august 1901) (m. 1971)
– 1910: S-a născut actriţa americană de teatru şi film Gloria Stuart; cunoscută la Hollywood în anii ’30, redevenită celebră în 1997, când a jucat în filmul „Titanic”, în regia lui James Cameron (m. 2010)
– 1926: S-a născut Alfredo Stéfano Di Stéfano, fotbalist şi antrenor argentiniano-spaniol, considerat unul dintre cei mai mari jucători din istoria fotbalului; a făcut parte din „echipa de aur” a clubului Real Madrid în perioada 1953-1963, când spaniolii au cucerit de cinci ori Cupa Campionilor Europeni (m. 2014)
– 1927: S-a născut Gina Lollobrigida, actriţă italiană de film şi fotoreporter (din anii ’80 ai secolului XX s-a consacrat fotografiei profesioniste)
– 1934: A murit Marie Sklodowska-Curie, fiziciană şi chimistă franceză de origine poloneză; împreună cu soţul său, fizicianul şi chimistul francez Pierre Curie, a descoperit şi izolat, în 1898, elementele radiu şi poloniu; contribuţii fundamentale la studiul radioactivităţii; a pus bazele radioterapiei; este prima femeie căreia i-a fost decernat un Premiu Nobel – Premiul Nobel pentru fizică pe 1903 (împreună cu Pierre Curie şi Henri Becquerel) şi primul savant care a primit două Premii Nobel (în două domenii diferite – fizică și chimie – 1911) (n. 1867, la Varşovia) – 85 de ani
– 1948: S-a născut Claudine Bertrand, poetă şi eseistă canadiană
– 1992: A murit compozitorul şi interpretul argentinian Astor Piazzola; virtuoz instrumentist la bandonéon, a revoluționat muzica de tango, creând ceea ce s-a numit „Tango Nuevo”, replică a tradiționalului tango argentinian (n. 1921)
– 2000: A murit scriitorul polonez Gustaw Herling – Grudziński, un fervent critic al regimurilor totalitare şi al gulagului sovietic; după al doilea război mondial a trăit în Occident (la Londra, la München, unde a devenit colaborator al postului de radio „Europa Liberă”, şi la Neapole, după căsătoria cu Lidia Croce, fiica filosofului italian Benedetto Croce) (n. 1919)
– 2016: A murit Abbas Kiarostami, regizor, scenarist, producător de filme şi fotograf iranian (n. 1940)
– 2018: A murit romancierul, poetul și jurnalistul francez Georges-Emmanuel Clancier; a fost mult timp director de programe la RTF şi apoi la ORTF (n. 1914) – 1 an
