‘Vreau ca imaginea ţării mele să fie bună’: partidul de guvernământ din România merge mai departe?

După marile proteste ale populaţiei, Viorica Dăncilă trebuie să probeze că nu este un simplu mandatar al fostului lider al PSD care este închis pentru corupţie

În luna mai, în mai puţin de 48 de ore, partidul de guvernământ din România s-a izbit de o triplă doză de realitate atunci când a suferit o grea înfrângere în alegerile parlamentare europene, a fost sancţionat într-un referndum pentru tentativa sa de a amenda nişte legi mai dure împotriva corupţiei şi s-a trezit cu puternicul său lider, Liviu Dragnea, închis pe o perioadă de trei ani şi jumătate pentru abuz în serviciu.
Pentru Partidul Social Democrat (PSD), a fost un reproş jignitor după doi ani şi jumătate de ceea ce, în opinia multora, erau atacuri ale guvernului împotriva statului de drept, atacuri care au provocat cele mai mari proteste semnalate în ţară după căderea comunismului şi care l-au făcut pe preşedintele Klaus Iohannis să ceară populaţiei să voteze împotriva a ceea ce, potrivit cricitilor, erau eforturi ale partidului de guvernământ de a îngreuna lupta împotriva corupţiei crescânde la nivel de stat.
Peste 80% dintre alegători au fost de acord ca guvernului să i se interzică să mai poată schimba legislaţia juridică prin ordonanţe de urgenţă şi să apeleze la graţieri în cazurile de corupţie, astfel încât procentul voturilor în favoarea PSD s-a redus brusc cu mai mult de jumătate de la cel de 45%, obţinut la alegerile generale din 2016.
Aflată în somptuoasa sală de şedinţe din principala clădire a guvernului de la Bucureşti, Viorica Dăncilă, premierul român, recunoaşte fără ocolişuri înfrângerea suferită de partidul său. „Consider aceste alegeri nu ca pe o victorie a partidelor de opoziţie, ci ca pe o înfrăngere pentru PSD”, a spus ea. Totuşi, ea crede că partidul său poate schimba situaţia.
După alegerile din luna mai, Dăncilă a promis să renunţe la controversatele propuneri legislative – promisiune pe care a reiterat-o şi în această săptămână. „Am înţeles mesajul din 26 mai. Nu am vorbit despre sistemul juridic, nu am permis nimănui să se implice în această problemă… aş vrea să revin la un program care să se concentreze mai mult asupra cetăţenilor şi mai puţin asupra sistemului juridic”, a spus ea.
Fost europarlamentar în vârstă de 55 de ani, ea a condus guvernul în ultimele 18 luni, inclusiv în cele şase luni în care, începând din ianuarie 2019, România a deţinut preşedinţia rotativă a UE, iar drumul înainte nu va fi uşor.
La fel ca şi Brexitul din Marea Britanie, lupta împiotriva corupţiei şi schimbările legislative din România au dominat dezbaterea politică din ultimii ani. Ţara se numără printre cele mai corupte state din UE, potrivit organizaţiei Transparency International, iar Bruxelles-ul a supus sistemul juridic al ţării, alături de cel din Bulgaria, unei monitorizări speciale încă de la aderarea celor două ţări la organizaţie, în 2007.
O altă sursă de tensiuni între Bucureşti şi Bruxelles o constituie negocierile cu privire la desemnarea şefului noului Parchet European. Laura Codruţa Kövesi, fosta şefă a biroului anticorupţie din România, este ferm contestată de propriul guvern, dar este sprijinită de Parlamentul European.
Kövesi, care şi-a creat renumele de a fi o cruciată împotriva corupţiei în urmărirea oficialilor din fruntea ţării, a fost demisă anul trecut în urma unei decizii considerate de mulţi drept ca având conotaţii politice. După ce, anul acesta, ea a intrat pe lista scurtă pentru ocuparea funcţiei de nivel european, acasă, împotriva lui Kövesi au fost lansate acuzaţii de ordin penal şi i s-a interzis temporar să părăsească ţara şi să discute cu presa.
Dăncilă nu a precizat dacă guvernul său va continua să se opună numirii lui Kövesi, dar a spus că, personal, ea crede că Kövesi trebuie „să-şi soluţioneze problemele cu justiţia” înainte de a ocupa o asemenea funcţie. „Ce facem dacă acele acuzaţii sunt reale? Eu nu ştiu dacă sunt reale sau nu, dar cred că imaginea României va fi afectată şi vreau ca imaginea ţării mele să fie una foarte bună”, a adăugat ea.
Dăncilă trebuie să se mai ocupe şi de problemele propriei sale imagini, de-alungul timpului, despre ea spunându-se că a fost numită ca „mandatar” al lui Dragnea, care nu a putut deveni premier din cauza unei condamnări anterioare pentru fraudă electorală. Luna trecută, ea a devenit succesoarea lui ca lideră a PSD.
„Nu putem discuta despre performanţele sale ca premier”, a declarat Dan Barna, liderul Uniunii Salvaţi România, un partid de opoziţie. „Nimeni în România nu crede că ea este un premier credibil, care decide direcţia partidului”.
Dăncilă a ripostat împotriva acestei opinii. „Aceste acuzaţii vin în general din partea opoziţiei”, a spus ea, după care a adăugat: „Premierul conduce guvernul… Dl Dragnea nu a venit aici la guvern şi nu a dat indicaţii guvernului”.
Andrei Ţăranu, prodecanul Universităţii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administraţie Publică din Bucureşti, crede că Dăncilă şi guvernul său vor încerca în perioada imediat următoare să schimbe impresia publicului. „Oamenii încă nu o plac; ei încă se mai îndoiesc de profesionalismul ei”, a spus el.
În ceea ce o priveşte, Dăncilă pomeneşte marea creştere economică şi spune că guvernul său se concentrează asupra unor sectoare precum educaţia, sănătatea şi infrastructura.
Îmbunătăţirea relaţiilor cu Bruxelles-ul va constitui o altă prioritate, deşi Dăncilă crede că, la nivelul UE, se operează cu duble standarde – o problemă care trebuie soluţionată.
„Începând din anul 2011, întrunim toate criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen. (Dar) decizia politică se opune ca noi să aderăm la Spaţiul Schengen”, a declarat ea, referindu-se la zona din UE fără frontiere.
Ea a evidenţiat şi monitorizarea în continuare a sistemului juridic român şi a celui bulgar. „Dacă MCV-ul (Mecanismul de Cooperare şi Verificare) ar fi valabil pentru toate statele membre, atunci eu nu aş mai pomeni despre duble standarde, dar când el se aplică numai pentru două state – n-am să mai comentez despre conţinut, despre faptul că unele lucruri sunt juste sau nu, dar vorbesc despre principiul în sine”, a adăugat ea.
Totuşi, pentru mulţi români, toate aceste lucruri sunt neînsemnate comparativ cu aceşti ultimi ani de instabilitatea politică şi juridică. După rezultatele proaste din mai, acesta e un mesaj pe care Dăncilă susţine că l-a înţeles. „Nu vrem să repetăm greşelile din trecut”, a spus ea.
Articol de Kit Gillet, Bucureşti
Traducerea: Alexandru Danga

https://www.theguardian.com/world/2019/jul/16/i-want-my-countrys-image-to-be-good-has-romanias-ruling-party-moved-on