Curtea Constituţională a stabilit astăzi că propunerile care vizează exceptarea de la graţiere sau amnistie a persoanelor condamnate pentru fapte de corupţie sunt neconstituţionale, celelalte propuneri din proiectele de modificare a Constituţiei prezentate de putere şi de opozitie îndeplinesc limitele constituţionale ale revizuirii. Diana Surdu explică.
Reporter: Curtea Constituţională a explicat într-un comunicat de presă motivele pentru care a respins inițiativele legislative prin care se propunea interzicerea prin Constituție a amnistiei sau grațierii infractorilor condamnați pentru corupție, susținând că măsura ar încălca principiul egalității și ar echivala cu o suprimare a demnității umane.
Decizia a fost luată cu unanimitatea celor opt judecători prezenți din nouă. Curtea mai precizează că propunerea legislativă de revizuire a Constituției României nu respectă justul echilibru între două interese generale, și anume cel de a se executa sau a se considera executată o hotărâre judecătorească de condamnare numai pe considerente care țin de conduita condamnatului, expresie a efectivităţii justiției penale și cel al respectării demnității umane și a principiului egalității, afectându-se astfel echilibrul sensibil existent între cele două interese ale satului și societății. Aprecierea oportunității măsurilor de amnistie și grațiere colectivă ori grațiere individuală revine parlamentului, respectiv președintelui României și nu poate fi impusă o interdicție generală și valabilă ad aeternam de acordare a acestora în privința anumitor infracțiuni, mai subliniază magistrații constituționali.
Pe de altă parte, celelalte propuneri din proiectele puterii și opoziției de revizuire a legii fundamentale se află în limitele de revizuire a Constituției. Amintesc aici prevederea potrivit căreia cetățenii condamnați definitiv pentru infracțiuni săvârșite cu intenție nu vor putea candida la alegerile parlamentare, locale, europarlamentare și prezidențiale.
De asemenea, potrivit acelorași proiecte, abuzul de ordonanțe de urgență va fi oprit, ordonanțele de urgență vor putea fi supuse unui control de constituţionalitate la sesizarea președintelui României, a Instanței Supreme, a 50 de deputați sau 25 de senatori sau Avocatului Poporului./ovidiu/gpodea
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 18 iulie
