Calendarul evenimentelor, 29 iulie 2019

EVENIMENTE INTERNE

– Uniunea Europeană

* Suceava şi Iaşi: În perioada 26 iulie – 4 august, caravana „#EU and ME” ajunge în toate regiunile istorice din România, echipele Reprezentanței Comisiei Europene și Spațiului Public European aflându-se în mijlocul tinerilor pentru a discuta despre oportunitățile oferite de Uniunea Europeană, dar și despre valorile care definesc Europa.

– Ministere

* Ministrul Agriculturii, Petre Daea, împreună cu directorul Casei de Comerț, Adrian Izvoranu, vor susține un briefing de presă având ca temă Casa de Comerț „Unirea” – ora 11:00

– Organizaţii internaţionale

* Are loc deschiderea celei de-a IX-a ediții a congresului CEISAL – „Europa, America Latină și Caraibe: 1999-2019, 20 de ani de cooperare reînnoită”– ora 10:30, la SNSPA, Bd. Expoziţiei, nr 30A, sector 1. Evenimentul este organizat de Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), prin Institutul de Studii Latino-Americane din cadrul Departamentului de Relații Internaționale și Integrare Europeană. Consiliul European de Cercetări Sociale despre America Latină (Consejo Europeo de Investigaciones Sociales de América Latina- CEISAL) este o rețea care reunește principalele centre și institute europene specializate în cercetarea spațiului latino-american (29 – 31 iul.)

– Administraţie

* Buzău: Şedinţa extraordinară a Consiliului Local al Municipiului Buzău – ora 9:45, la sediul Consiliului Local al Municipiului Buzău, situat în Piața Daciei nr. 1, în Palatul Comunal, etaj 1, sala Stan Săraru (sala 24)

– Manifestări organizate cu ocazia Zilei Imnului Naţional (29 iulie)

* La Bucureşti, ceremonia dedicată „Zilei Imnului Naţional” va avea loc de la ora 9:00, în Piaţa Tricolorului situată în faţa Palatului Cercului Militar Naţional. Programul activităţii cuprinde un serviciu religios şi un concert susţinut de Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale

* Sfântu Gheorghe: Instituția Prefectului-județul Covasna și Despărțământul Covasna-Harghita al ASTREI organizează, începând cu ora 12:00, în Piața Libertății din Sf. Gheorghe (în fața Teatrului), un eveniment dedicat sărbătoririi „Zilei Imnului Național al României”. Manifestarea va cuprinde: intonarea imnului național împreună cu Corul bărbătesc „Voievozii Munților” din comuna Vâlcele, recitarea interactivă, cu sprijinul participanților, a tuturor strofelor Imnului Național „Deșteaptă-te Române!” şi un moment artistic prezentat de Ansamblul „Piatra Mare” din comuna Dobârlău și Corul bărbătesc „Voievozii Munților” din comuna Vâlcele

– Cultură

* Vernisajul expoziţiei „The Art of Banksy”, eveniment organizat de Primăria Municipiului Bucureşti prin Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic – ora 17:00, la Arcul de Triumf. Evenimentul va avea loc la ultimul etaj al Arcului, precum și pe terasă, iar deschiderea expoziței va fi marcată de o scurtă conferință de presă, susținută de Oana Zaharia, directorul Administrației Monumentelor și Patrimoniului Turistic

* Sibiu: Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu organizează o nouă ediție a programului „Bibliovacanța”, destinat copiilor cu vârste cuprinse între 7 și 14 ani, care se desfășoară în perioada 29 iulie – 14 august şi cadrul căruia copiii vor putea lua parte la activități educative, creative și recreative, pornind de la joc și lectură

* Sinaia: În cadrul ediţiei de vară a festivalului „EUROPAfest Summer Edition” (18 – 30 iul.) astăzi are loc Before Sunset – Jeunesses in concert – ora 19:00, Sala King’s Valley, Hotel Mara

– S-a întâmplat într-o zi de 29 iulie

* Se împlinesc 185 de ani (1834) de la înregistrarea primului accident rutier cu un vechicul autopropulsat. O diligență cu aburi, a inginerului Edinburg, a lovit o piatră pusă în mod intenționat în drum. Cazanul cu aburi a explodat provocând moartea a 5 persoane

* Acum 162 de ani (1857) era înfiinţată, din iniţiativa şi sub conducerea medicului Carol Davila, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, actuala Universitate de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” (29.VII/10.VIII)

* Cu 124 de ani în urmă (1895) a avut loc, la Budapesta, Congresul Reprezentanţilor Naţionalităţilor din Austro-Ungaria şi Transilvania, prilej cu care s-a încheiat o alianţă politică între români, sârbi şi slovaci în scopul de a-şi coordona lupta împotriva politicii de maghiarizare forţată a naţionalităţilor din Austro-Ungaria (29.VII/10.VIII)

* În urmă cu 73 de ani (1946) începea Conferinţa de Pace convocată la Paris de puterile învingătoare în cel de-Al Doilea Război Mondial, pentru pregătirea tratatelor de pace cu Bulgaria, Finlanda, Italia, România şi Ungaria, care s-a încheiat la 15 octombrie, în acelaşi an. Delegaţia română la Conferinţă este condusă de Gheorghe Tătărescu, ministru al afacerilor străine

* Acum 72 de ani (1947) era dizolvat, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniştri (publicată în Monitorul Oficial a doua zi, pe 30 iulie), Partidul Naţional Ţărănesc (Maniu). La data de 19.VII.1947, sub acuzaţia că erau „implicaţi într-o acţiune de răsturnare a regimului existent în România”, Parlamentul a hotărât ridicarea imunităţii parlamentare unui număr de 6 deputaţi ţărănişti (Iuliu Maniu, Aurel Leucuţia, Emil Ghilezan, Vasile Serdici, Ilie Lazăr şi Gr. Niculescu-Buzeşti, care au fost arestaţi), iar presa PNŢ, în frunte cu oficiosul „Dreptatea”, a fost interzisă

* Cu 67 de ani în urmă (1952) sportivul român Iosif Sârbu (tir) obţinea prima medalie de aur cucerită de România la Jocurile Olimpice (ediţia a XV-a a J. O. de vară, de la Helsinki)

* În urmă cu 62 de ani (1957) şi-a început activitatea Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică. Statutul AIEA a fost adoptat la Conferinţa internaţională sub egida ONU desfăşurată în perioada 23-26.X.1956. La data de 14.XI.1957 Adunarea Generală a ONU a aprobat acordul privind relaţiile dintre Organizaţie şi AIEA. România este membru fondator al acestei organizaţii specializate a ONU, cu sediul la Viena

* Acum 61 de ani (1958) preşedintele Dwight D. Eisenhower a semnat actul prin care s-a înfiinţat Agenţia Spaţială Americană – NASA (National Aeronautics and Space Administration), care şi-a început activitatea la 1 octombrie 1958. Primele programe NASA au fost cercetări privind zborul spaţial cu echipaj uman şi au fost conduse sub presiunea competiţiei dintre SUA şi URSS (pe 4 octombrie 1957 sovieticii au lansat primul satelit artificial, Sputnik 1). Programul Mercury, iniţiat în 1958, a plasat NASA pe calea explorării spaţiului cosmic de către om cu misiuni desemnate să descopere dacă omul poate supravieţui în spaţiu. Odată ce Mercury a dovedit că zborul în spaţiu cu echipaj uman este posibil, a fost lansat proiectul Gemini pentru pregătirea misiunilor lunare. Urmând succesul programelor Mercury şi Gemini, programul Apollo a fost lansat pentru a încerca munca în spaţiu şi zborul omului în jurul Lunii, dar nu şi pe satelitul Pământului. Obiectivele programului Apollo au fost radical modificate ca urmare a anunţului preşedintelui John F. Kennedy din 25 martie 1961, conform căruia Statele Unite ar trebui să trimită oameni pe Lună şi înapoi pe Pământ în siguranţă până în 1970. Astfel Apollo a devenit un program de aselenizare. În 1995 a început din nou colaborarea dintre Rusia şi SUA, astfel încât au început misiunile navete-Mir şi din nou un vehicul rus (de această dată o întreagă staţie spaţială) a fost plasat pe orbită cu ajutorul unei nave americane. Această colaborare continuă şi în prezent, Rusia şi SUA construind cea mai mare staţie spaţială, Staţia Spaţială Internaţională (International Space Station – ISS)

* Se împlinesc 50 de ani (1969) de când Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a adoptat Decretul nr. 547/1969 pentru ratificarea Convenţiei asupra imprescriptibilităţii crimelor de război şi a crimelor contra umanităţii (adoptată de Adunarea Generală a ONU la 26.XI.1968)

Aniversări – Comemorări

– Sf. Marta (Calendarul Romano-Catolic 2019)

– „Ziua Imnului Naţional al României – Deşteaptă-te, române!”, sărbătorită, anual, începând din 1998), ca urmare a unei hotărâri a Senatului României; la 29.VII.1848, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în faţa unei numeroase asistenţe, după ce s-a citit noua Constituţie, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima oară imnul Revoluţiei paşoptiste, „Deşteaptă-te române”, devenit după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989 imnul naţional al României

– 1806: S-a născut Dionisie (Dimitrie) Romano, episcop, cărturar, traducător, profesor şi revoluţionar paşoptist; a iniţiat şi condus primele reviste bisericeşti în limba română: „Vestitorul bisericesc” (1839-1849), tipărit la Buzău în colaborare cu Gavriil Munteanu, şi „Echo eclesiastic”, editat la Bucureşti (1850-1852), cu suplimentul „Biblioteca religioasă-morală”; a înfiinţat prima editură religioasă din ţară, intitulată „Biblioteca religioasă-morală”; în 1867 a donat Societăţii Academice Române biblioteca logofătului Constantin Cornescu Oltelniceanu (peste 7.000 de volume), care a constituit piatra de temelie a viitoarei biblioteci a instituţiei academice; membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1868 (m. 1873)

– 1851: A murit Ion Catina, poet romantic şi jurnalist; participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (n. 1827)

– 1893: S-a născut Demostene Botez, scriitor şi publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1973). NOTĂ: Unele surse (http://www.romlit.ro/demostene_botez) dau ca dată a naşterii 2 iulie 1893

– 1893: S-a născut Bartalis János, poet de naţionalitate maghiară (m. 1976)

– 1895: S-a născut Victor Ion Popa, prozator, dramaturg şi regizor; a fost unul dintre primii colaboratori permanenţi ai Societăţii Române de Radiodifuziune; răspunzând invitaţiei conducerii Radiodifuziunii de a prelua „grijile” teatrului radiofonic, el este cel care va deschide drumul „teatrului de auzit” (18.II.1929), angajându-se deplin atât în configurarea repertoriului, cât şi în personalizarea noii formule sonore (m. 1945). NOTĂ: Monografia V. I. Popa, semnată de Vicu Mândra, dă ca an al morţii 1946

– 1912: S-a născut Nicolae Steinhardt (numele la naştere: Nicu-Aureliu Steinhardt), eseist, prozator, autor de eseuri şi predici de religie creştină ortodoxă; arestat în ianuarie 1960, alături de grupul de intelectuali „Noica-Pilatt”, pentru infracţiunea „de uneltire contra ordinii sociale”, va fi eliberat în 1964 (anul eliberării deţinuţilor politici din România), după peregrinări prin închisorile Jilava şi Gherla; de origine evreu, s-a creştinat în închisoare, la 15 martie 1960 fiind botezat ortodox, în celula de la Jilava, de către ieromonahul basarabean Mina Dobzeu; după două decenii s-a călugărit, ultimii nouă ani din viaţă petrecându-i la Mănăstirea Rohia din Maramureş (m. 1989). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă naşterea la 21.VI.1912, iar site-ulwww.crestinortodox.ro, la 12.VII.1912

– 1925: S-a născut actriţa de teatru, film și televiziune Carmen Stănescu (m. 2018)

– 1945: S-a născut Mircea Lucescu, fost fotbalist, fost antrenor al echipei naţionale a României şi al unor echipe din ţară şi din străinătate

– 1950: S-a născut atleta Maricica Puică, campioană olimpică (1984, Los Angeles), mondială şi europeană

– 1970: A murit chimistul Costin D. Neniţescu; lucrări în domeniul chimiei organice şi industriale; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1902)

– 1970: A murit Ionel Perlea, dirijor şi compozitor român stabilit în SUA, din 1949 (n. 1900)

– 2010: A murit matematicianul Nicolae Popescu; creatorul şcolii româneşti de algebră modernă şi teoria numerelor; contribuţii în topologie algebrică, teoria categoriilor, cu aplicaţii la inele şi module, teoria inelelor, corp şi polinoame, teoria valuării, teoria algebrică a numerelor; membru corespondent al Academiei Române din 1997 (n. 1937)

– 2014: A murit compozitorul şi dirijorul Vasile Timiş (n. 1922) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Curtea de Justiție a UE stabilește extinderea reactorilor nucleari în Belgia

– Cuba: Intră în vigoare legea care autorizează WiFi la domiciliu

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Tigrului”, stabilită în 2010, în cadrul summit-ului dedicat tigrului, care a avut loc la Sankt Petersburg, este menită să atragă atenţia asupra populaţiei de tigri aflată în scădere

– „Ziua Constituţiei Republicii Moldova”; Legea Supremă a fost adoptată pe 29 iulie 1994 (- 25 de ani), fiind publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994 şi a intrat în vigoare la data de 27 august 1994

– 1793: S-a născut Ján Kollár, scriitor, arheolog, om politic și om de știință slovac; unul dintre ideologii principali ai mișcării panslaviste (m. 1852)

– 1884: S-a născut compozitorul rus Boris Asafiev (m. 1949) – 135 de ani

– 1885: S-a născut actrița americană Theda Bara, vedetă a filmului mut (m. 1955)

– 1890: A murit Vincent Van Gogh, pictor, desenator şi gravor olandez post-impresionist (n. 1853)

– 1904: S-a născut fizicianul rus Dmitri Ivanenko (m. 1994) – 110 ani

– 1905: S-a născut Clara Bow, actriță americană (m. 1965)

– 1927: S-a născut scriitorul olandez Harry Mulisch, autorul bestseller-urilor „The Assault” (ecranizat) şi „The Discovery of Heaven”; Mulish, împreună cu Willem Frederik Hermans şi Gerard Reve, reuniţi sub genericul cei „trei mari scriitori”, au dominat literatura olandeză postbelică (m. 2010)

– 1929: S-a născut Jean Baudrillard, autor, critic literar eseist, sociolog și scriitor francez, teoretician al postmodernismului (m. 2007) – 90 de ani

– 1979: A murit Herbert Marcuse, filosof şi sociolog german; stabilit din 1934 în SUA (n. 1898) – 40 de ani

– 1981: S-a născut Fernando Alonso (Díaz), pilot de Formula 1 de origine spaniolă, campion mondial în acest sport în 2005 și 2006. În 2003 a devenit cel mai tânăr pilot de Formula 1 care a plecat din pole position, apoi care a câștigat o cursă, iar în 2005 cel mai tânăr pilot care a câștigat titlul mondial

– 1990: A murit Bruno Kreisky, om politic austriac, fost cancelar federal; membru al Partidului Socialist, a condus, fără întrerupere, guvernul austriac între anii 1970 şi 1983; a avut un rol important în cadrul Internaţionalei Socialiste, al cărei vicepreşedinte a fost din 1970 până în 1989 (n. 1911)

– 2007: A murit actorul francez de film Michel Serrault (n. 1928)