Revista presei internaţionale

„Economia globală se apropie de recesiune, în timp ce teama de un război comercial se adânceşte”, titrează Bloomberg. Wall Street Journal se întreabă unde va duce disputa comercială dintre Statele Unite şi China după noua rundă de tarife anunţate de Washington pentru mărfurile chineze şi după contramăsurile anunţate de Beijing. Un răspuns îngrijorător vine din partea New York Times: „Lumea riscă să devină mai instabilă şi mai puţin prosperă”, iar preşedintele SUA, Donald Trump, şi omologul său chinez, Xi Jinping, „ar trebui să renunţe la orice altceva şi să se aşeze la masa negocierilor pentru a rezolva această criză înainte de a deveni un tren scăpat de sub control”, avertizează ziarul american. Teama unei escaladări a împins investitorii spre zone mai sigure de investiţii, ceea ce a dus la o prăbuşire a burselor din întreaga lume, notează Wall Street Journal. Potrivit Financial Times, încrederea investitorilor a fost afectată şi de rezultatele proaste înregistrate de industria germană, alimentând temerile că cea mai mare economie a Zonei Euro se îndreaptă spre o contracţie. De altfel, de mai bine de 18 luni economia europeană în ansamblul ei se află sub o presiune puternică din cauza tensiunilor sino-americane, remarcă şi Diario de Noticias, comentând că Europei îi lipseşte „o politică macroeconomică integrată, cu caracteristici expansioniste”. În condiţiile în care „tensiunile China-SUA se transformă tot mai mult dintr-un război comercial şi valutar într-o luptă pentru hegemonie în secolul XXI”, „Europa apare în continuare foarte confuză”, atrage atenţia ziarul portughez.

În Europa Centrală şi de Est, guvernanţii continuă să caute soluţii pentru stoparea fenomenului „migraţiei creierelor” spre zonele mai prospere din Occident, observă publicaţia greacă Naftemporiki. Pornind de la exemplele Poloniei şi Croaţiei care au adoptat reglementări de scutire sau de reducere a impozitelor pe venit pentru tineri, Naftemporiki notează că majoritatea ţărilor din regiune au ales să joace cartea stimulentelor fiscale. Însă, după cum atrag atenţia analiştii CNBC, facilităţile fiscale sunt insuficiente în lipsa unor iniţiative de substanţă care să consolideze dezvoltarea şi să ducă la o îmbunătăţire a condiţiilor de pe piaţa muncii. Potrivit unui raport al Comisiei Europene, în 2017 circa 17 milioane de europeni s-au deplasat într-un alt stat membru al blocului comunitar. 32% din aceştia aveau vârste de până la 34 de ani. Germania şi Marea Britanie au fost principalele destinaţii, iar principalele ţări de provenienţă au fost România, Polonia, Italia şi Portugalia, mai scrie Naftemporiki.

Cotidianul spaniol El Mundo scrie despre un alt fenomen îngrijorător: „traficul de persoane, o afacere care se desfăşoară chiar sub nasul nostru” şi care generează „în jur de cinci milioane de euro pe zi” numai în Spania şi circa 2,280 de miliarde de euro în Europa. Analizând profilul victimelor traficate pe teritoriul Spaniei, El Mundo observă că cele mai expuse în cazurile de exploatare sexuală sunt femeile tinere, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, provenind din Nigeria, România, Venezuela şi Columbia, iar în ceea ce priveşte exploatarea forţei de muncă, majoritatea victimelor provin din Vietnam, România şi Moldova.

„România somată să înceteze exporturile de oi spre Orientul Mijlociu” titrează Les Echos, explicând că Uniunea Europeană a cerut oprirea transporturilor de animale vii realizate în condiţii de temperaturi ridicate şi supraaglomerare, care pun la îndoială regulile europene în ceea ce privește bunăstarea animalelor. Sub titlul „Exportând pe mare oi, sub arşiţa verii, România sfidează UE”, publicaţia britanică This is money scrie că România riscă o procedură de sancţionare dacă se dovedeşte o încălcare sistematică a regulamentului, ceea ce ar fi o lovitură pentru o ţară care „este al treilea cel mai mare crescător de oi din blocul comunitar, după Marea Britanie şi Spania, şi un exportator de top”.

Tot despre ţara noastră, ziarul canadian La Presse scrie că „România va introduce o taxă pe băuturile care conţin zahăr, urmând exemplul ţărilor europene ca Franţa, pentru a reduce obezitatea şi a contribui la alimentarea bugetului statului”. „Această taxă, care se va adăuga unei creşteri a fiscalităţii pentru tutun şi unor scăderi ale cheltuielilor în sectorul public, ar trebui să aducă 66 de milioane de euro în cele patru luni rămase din 2019”, mai notează ziarul canadian.

Carolina Ciulu, RADOR