Atente în continuare la încordarea relaţiilor dintre marile puteri, ziarele străine remarcă anunţul făcut de preşedintele Trump despre amânarea aplicării creşterii tarifelor pentru unele mărfuri chinezeşti. Decizia „readuce speranţa investitorilor privind un armistiţiu comercial”, scrie Wall Street Journal. „Confruntată cu presiunea exercitată de afaceri, Casa Albă amână aplicarea tarifelor pentru produse electronice de consum fabricate în China, până în decembrie”, precizează New York Times, observând că măsurile protecţioniste luate de administraţia americană au avut „rezultate limitate” şi nu au reuşit să aducă înapoi în SUA locurile de muncă în industrie.
Pentru China, protestele din Hong Kong devin între timp o problemă tot mai presantă, după cum constată presa internaţională. Le Figaro scrie că „la porţile teritoriului autonom au fost masate vehicule blindate”. Sub titlul „Premisele terorismului care ameninţă Hong Kongul”, ediţia în limba chineză a Global Times, cotidian afiliat puterii de la Beijing, conchide că „a venit momentul ca situaţia să fie reglementată”. „Protestele pun Hong Kongul în conflict cu Partidul Comunist din China” şi „fiecare tabără îşi exprimă poziţii tot mai antagonice, îngreunând astfel identificarea unei căi de compromis”, atenţionează New York Times. Acelaşi cotidian new-yorkez constată că una din armele folosite de Beijing împotriva protestatarilor este dezinformarea cu ajutorul unor „ştiri manipulate cu scopul de a submina acţiunile demonstranţilor şi a stimula sentimentele naţionaliste”.
Pe de altă parte, Financial Times publică un sondaj conform căruia, pe fondul războiului comercial, americanii au început să aibă o părere tot mai negativă despre China, „24% dintre ei considerând că Beijingul este ‘cea mai mare ameninţare’ la adresa SUA în perspectivă, la paritate cu Rusia”. La rândul său, „Rusia este pe cale să întreacă Statele Unite în cursa înarmării nucleare, cu ajutorul noilor arme strategice pe care le dezvoltă”, după cum anunţă Kremlinul „la câteva zile de la misterioasa explozie de la o bază militară din nordul ţării, care a provocat un salt al nivelului radiaţiilor”, relatează Le Figaro. „Accidentul are probabil legătură cu testarea unor rachete de croazieră cu propulsie nucleară”, una din „armele invincibile” cu care se lăuda preşedintele Vladimir Putin la începutul anului, scrie Le Soir citând „experţi americani”. În încercarea de a reconstitui evenimentele, Le Monde se loveşte de „absenţa transparenţei autorităţilor ruse”, dar notează că după explozie Moscova a închis navigaţia pe un tronson din golful Dvina de la Marea Albă, fără a preciza dacă decizia „are drept scop protecţia mediului sau dacă traduce voinţa de a-i împiedica pe curioşi să asiste la operaţiunea de recuperare a reziduurilor căzute în mare”. Iar New York Times rezumă: „În Rusia, zile de ştiri false şi radiaţii reale după explozia letală”.
Vizita pe care o face la Londra consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui Trump reţine de asemenea atenţia jurnalelor străine. „John Bolton îi promite Marii Britanii întâietate la negocierea unui tratat comercial bilateral cu Statele Unite după Brexit, evidenţiază Washington Post. The Guardian se întreabă însă „cât de mult va încerca John Bolton să îndepărteze Regatul Unit de politica europeană”, întrucât dacă emisarul american ar reuşi să convingă Londra, „Brexitul nu doar ar elibera Marea Britanie, dar ar antrena o dezmembrare mai largă a Uniunii Europene”. Un alt cotidian britanic, The Times opinează că această „ofensivă a şarmului maschează o încercare de schimbare a politicii externe” britanice. Iar The Telegraph trage concluzia că „oferta comercială făcută de SUA Marii Britanii va creşte probabilitatea unui Brexit fără acord”. „Guvernul britanic va spera că oferta dlui Bolton va spori presiunea asupra UE pentru a ceda solicitărilor Regatului Unit de a scoate ‘backstopul’ din Acordul de retragere” însă „oferta americană va întări hotărârea Bruxelles-ului” şi va spori probabilitatea unui Brexit fără acord la 31 octombrie, ceea ce pe mai departe „va slăbi poziţia de negociere a Londrei în convorbirile comerciale cu Washingtonul”, punctează The Telegraph. Şi în plus, „cu cât se va îndepărta mai mult de standardele stabilite de Bruxelles pentru perioada ulterioară Brexitului, cu atât mai dificile vor deveni schimburile cu Uniunea Europeană, principalul partener comercial al Regatului Unit”, adaugă cotidianul londonez.
Într-un articol mai optimist despre o altă problemă cu care s-a confruntat în ultima vreme blocul comunitar, Financial Times constată regresul curentului iliberalist care a cuprins mai multe ţări foste comuniste, inclusiv România. Într-o „tendinţă încurajatoare, deşi neuniformă şi nu ireversibilă”, „mareele iliberalismului din Europa Centrală şi de Est sunt într-o retragere parţială”, remarcă ziarul britanic, cu menţiunea că „ar fi o greşeală să se creadă că nişte politici UE bine gândite, susţinute şi de SUA, au contribuit la noua tendinţă”, rolul „acelora pe care obişnuiam să le numim democraţii liberale de frunte ale lumii” fiind relativ mărunt. „Mai degrabă”, apreciază Financial Times, „iliberalismul este în regres pentru că sute de mii de cetăţeni ai regiunii, sătui de politicieni care alimentează corupţia şi deformează justiţia în funcţie de propriile interese, s-au ridicat împotriva” acestei tendinţe. Cele mai proeminente exemple, scrie în continuare gazeta de la Londra, „sunt România, Slovacia şi Cehia”. Iar „în România şi Slovacia este o realitate sumbră aceea că a fost nevoie de repulsia publică provocată de omucidere pentru a fi oprită putreziciunea”, remarcă Financial Times. Şi „chiar dacă reacţia publicului împotriva iliberalismului este în esenţă o răbufnire contra proastei guvernări şi nedreptăţii, ea este totuşi o cauză demnă de sprijinul occidental”. Întrebarea este însă „cât de puternic va fi acest sprijin”, în condiţiile provocărilor generate de „campania de realegere a preşedintelui Trump în SUA, de primele zile ale lui Boris Johnson în calitate de premier britanic şi de obişnuita prudenţă a UE în asemenea chestiuni”, ţine să puncteze Financial Times.
Adriana Buzoianu, RADOR
