„Pieţele financiare se prăbuşesc din cauza semnelor de recesiune”, titrează Washington Post, detaliind că pentru prima dată din 2008 încoace au apărut semne de recesiune în economia americană, care se adaugă semnalelor negative venite dinspre alte economii importante ale planetei, dar şi efectelor dezastruoase provocate de războiul comercial mondial. Neue Osnabrücker Zeitung atrage atenţia asupra riscului unei „recesiuni tehnice” în Germania, în timp ce ziarul italian La Repubblica observă că două mari locomotive ale comerţului mondial, China şi Germania, trec printr-o criză simultană, pe fondul protecţionismului instituit de preşedintele american Donald Trump, care a redus accesul produselor din import pe piaţa americană.
Handelsblatt notează că, în timp ce „Europa se află în derivă economică”, ţările est-europene „au o evoluţie pozitivă”, continuând să înregistreze creştere economică. Remarcând că principalul motor al dezvoltării îl reprezintă „majorările salariale”, care au întreţinut consumul intern, ziarul german comentează că aceste majorări nu reprezintă un pericol, întrucât nu au afectat competitivitatea, ci, dimpotrivă, în privinţa productivităţii, Estul a ajuns din urmă Vestul. În pofida criticilor la adresa tendinţelor naţionaliste, „statele est-europene membre UE au acum instituţii mai bune, presa este mai independentă, nivelul de pregătire este mai bun, la fel şi standardele sunt mai înalte faţă de momentul aderării lor la Uniune”, apreciază Richard Grieveson de la Institutul pentru Studii Economice Internaţionale de la Viena, care mai constată şi că apartenenţa la Uniunea Europeană este populară în întreaga regiune, cu excepţia Cehiei, şi că în niciuna din aceste ţări nu există mişcări semnificative în favoarea unei ieşiri din blocul comunitar. Handelsblatt atrage însă atenţia că slaba conjunctură mondială creează probleme statelor din Europa de Est, întrucât întreprinzătorii occidentali îşi retrag investiţiile. Ideea este împărtăşită şi de Bloomberg, care titrează: „Estul Uniunii, adaptabil, îi arată Vestului, aflat pe trend descrescător, că stimulentele financiare pot funcţiona”. În trimestrul trecut, economiile estice ale UE au înregistrat o scădere alături de restul blocului comunitar, însă creşterea numărului locurilor de muncă și a cheltuielilor publice le-a ajutat să înfrunte mai bine curenţii globali potrivnici care au trimis Regatul Unit și Germania în contracție economică, explică Bloomberg, notând că Ungaria, Polonia și România se află în fruntea clasamentului european la creşterea economică. Prestigioasa agenţie economică avertizează însă că „pentru o regiune care este profund integrată în lanțurile globale de aprovizionare, principala întrebare este acum dacă sprijinul dinspre consumul intern va fi suficient pentru a contrabalansa încetinirea economiei globale”. Deocamdată, estul european se bucură de propriile-i performanţe. Astfel, la Sofia, ziarul Trud titrează: „Bulgaria e în Top 5 la creştere economică în UE”, adăugând în subtitlu că cel mai bine la nivel european se prezintă Ungaria, cu o creştere de 5,1%, şi România, cu o creştere de 4,6%.
În Hong Kong situaţia se agravează, în condiţiile în care mii de soldaţi chinezi au început să se strângă în apropierea regiunii autonome, sporind temerile unei reprimări militare a protestelor. Alarmate de prezenţa sporită a trupelor chineze, Statele Unite au cerut Beijingului să manifeste reţinere după cele peste 10 săptămâni de ciocniri violente între demonstranţi în favoarea democraţiei şi poliţia din Hong Kong, iar preşedintele Donald Trump a sugerat o „întrevedere personală” cu omologul său chinez Xi Jinping pentru a discuta despre această criză, scrie The Independent. New York Times subliniază că Washingtonul trebuie să se alăture Marii Britanii şi altor aliaţi în a-i cere cu fermitate Beijingului să respecte statutul special al Hong Kongului, transmiţându-i clar că orice utilizare a forței militare pentru a zdrobi dizidențele va duce la sancțiuni severe și sigure. Acelaşi cotidian american observă că deocamdată China s-a limitat doar la ameninţări. „În vremuri mai îndepărtate, când China era mai izolată de lume, Beijingul poate n-ar fi ezitat să intervină și să reprime protestele, cum a făcut-o în Piața Tiananmen în urmă cu 30 de ani. Însă China de astăzi este o putere economică mondială și orice intervenție în Hong Kong ar avea consecințe globale, mai cu seamă într-un moment în care Beijingul e deja încurcat într-un război urât al taxelor vamale cu administrația Trump”, comentează New York Times.
Presa internaţională preia şi ştirea donaţiei impresionante făcute de trupa Metallica la Bucureşti. „Cure ‘em all: Trupa rock Mettalica face o donaţie pentru un spital destinat copiilor bolnavi de cancer din România”, titrează Euronews, detaliind că, în urma unui concert susţinut miercuri la Bucureşti, trupa a donat 250.000 de euro Fundaţiei Dăruieşte Viaţa, care strânge fonduri pentru a construi primul spital de oncologie pediatrică din România. Paris Match detaliază că iniţiativa aparţine celor două fondatoare ale fundaţiei, Carmen Uscatu şi Oana Gheorghiu, care au fost „impresionate de soarta copiilor bolnavi, într-o ţară în care rata de supravieţuire a bolnavilor de cancer este printre cele mai scăzute din Europa şi unde mortalitatea infantilă este de două ori mai mare decât media europeană”. „Proiectul ar urma să fie finalizat anul viitor, prin donaţiile venite până acum din partea a 260.000 de persoane şi a circa 2.000 de companii”. notează Reuters, subliniind că „este unul dintre puţinele spitale ridicate în România în ultimele trei decenii”. „Din cauza unei administraţii publice slabe, a corupţiei şi a birocraţiei, România are una dintre cele mai slabe infrastructuri din domeniu, în pofida unor ani de puternică dezvoltare economică şi a miliardelor de euro provenite din fondurile europene. Actualul guvern a amânat de mai multe ori planurile care vizau construirea a trei noi spitale regionale pentru care UE a alocat fonduri”, mai scrie Reuters.
(Carolina Ciulu – RADOR)
