Întoarcerea din vacanţă a liderilor politici generează o săptămână plină de evenimente pe scena relaţiilor internaţionale. Cotidianul american The Hill vorbeşte despre una din cele mai critice perioade din mandatul lui Donald Trump la Casa Albă, întrucât acesta trebuie să ia decizii cruciale atât cu privire la economie pe fondul unor temeri tot mai mari de declanşare a unei recesiuni anul viitor, cât şi cu privire la înăsprirea controlului armelor pentru reducerea violenţei armate din societatea americană. În plus, „preşedintele Trump îl va primi pe președintele României, la Casa Albă, va vorbi la o conferință a Veteranilor de Război în Kentucky și va călători în Franța, la sfârșitul săptămânii, pentru a participa la summit-ul anual al G7”, mai scrie The Hill pe marginea bogatei agende a preşedintelui american.
Le Monde observă un „început de reîncălzire a relaţiilor” între preşedintele francez Emmanuel Macron şi preşedintele rus, Vladimir Putin, remarcând totodată „caracterul mai personal” pe care Macron a dorit să-l confere întâlnirii cu omologul său rus, pe care l-a invitat la reşedinţa sa de vară de la Brégançon, cu cinci zile înainte de a-i primi la Biarritz pe liderii G7, ceea ce, în opinia Le Figaro, ar fi un mod de a implica Rusia în discuţiile multilaterale sau, după cum consideră The Times, o încercare de readucere a Rusiei la discuţiile cu Occidentul. „E posibilă o altă relaţie cu Rusia?” se întreabă Liberation. „În vreme ce Statele Unite şi în special Congresul optează pentru o linie dură, urmată şi de un Regat Unit împotmolit în Brexit şi pe când Germania suferă din cauza unui cancelar cu conducerea slăbită, Macron înţelege să facă echilibristică şi să susţină o cale de mijloc”, pledând pentru relansarea dialogului geopolitic şi pragmatism, comentează cotidianul francez. Totuşi, declaraţiile reţinute de presa internaţională nu indică prea multe puncte de convergenţă între cei doi lideri. În timp ce, potrivit Euronews, Macron i-a cerut lui Putin să respecte libera exprimare şi democraţia, cu referire directă la protestele ample ale opoziţiei în favoarea organizării de alegeri libere în Rusia, Putin a replicat, potrivit Reuters, că nu doreşte să vadă la Moscova proteste precum cele ale vestelor galbene care au zguduit Franţa. Publicaţiile ucrainene înregistrează poziţiile diametral opuse ale celor doi lideri şi cu privire la criza din această ţară. În timp ce Macron vede o „reală oportunitate” de pace în Ucraina, după cum titrează Kyiv Post, Putin susţine că discuţiile purtate cu noul preşedinte ucrainean, Volodimir Zelenski, inspiră un „optimism” precaut”, scrie Unian.
La Sopron, în Ungaria, cancelarul german Angela Merkel şi premierul ungar Viktor Orban au sărbătorit 30 de ani de la căderea Cortinei de Fier, marcată atunci prin deschiderea simbolică pentru câteva ore a graniţei dintre Ungaria comunistă şi Austria capitalistă, printr-un Picnic Paneuropean la care au participat sute de est-germani. Picnicul Paneuropean a devenit simbolul mişcărilor pentru libertate din 1989, şi „este un exemplu de cât de multe putem obţine noi, europenii, dacă ne ridicăm cu curaj pentru valorile noastre indivizibile”, a spus Angela Merkel, citată de Die Welt. La rândul său, premierul Viktor Orban a susţinut că „Europa trebuie unificată în fiecare zi” şi şi-a exprimat convingerea că „prin unirea Estului şi Vestului, Europa va fi din nou puternică”, scrie Magyar Nemzet.
„Pentru consiliere politică, românii se uită la stele”, titrează Politico, explicând că în „era unei permanente circulaţii a informaţiilor, astrologii români devin personalităţi politice la televiziune”. Observând că România este „mai interesată de astrologie” decât vecinii săi europeni şi că oricum „cea mai mare parte a presei se bazează pe oameni care nu sunt specialişti în vreun domeniu anume”, publicaţia detaliază că pentru cei mai mulţi telespectatori nu pare cu totul deplasată prezenţa unui astrolog care să facă previziuni cu privire la carierele unor politicieni, la rezultatul alegerilor şi la „poziţia astrală a României”. Totuşi „tabloidizarea” ştirilor duce la scăderea încrederii publicului în presă, avertizează Politico, notând că în 2019 numai 35% din români afirmă că au încredere în ştiri, o cifră cu şapte procente mai mică decât cea de anul trecut.
The Telegraph dedică un amplu reportaj Transilvaniei, „regiunea îndrăgită” de prinţul Charles, considerată de cotidianul britanic drept „un echivalent atemporal al Toscanei”, „cu puţină istorie la fiecare colţ de stradă”. Cu mai mult de un deceniu în urmă, prinţul de Wales a investit în Valea Zălanului, restaurând câteva căsuţe pentru a crea o casă de oaspeţi autentică unde vine să stea cel puţin o dată pe an, aminteşte The Telegraph. Cotidianul britanic realizează în acelaşi timp şi o pitorească descriere a sătucului: „un mozaic de căsuţe liniştite într-o vale zumzăind de albine şi plină de păsări, matlasată cu grădini de zarzavat şi flori şi încoronată cu păduri de alune şi fagi. Cei 100 de mici proprietari care obţin tot ce le trebuie în propria gospodărie aproape că nu au nevoie de bani şi practic au rămas neatinşi de lumea din afară, până la sosirea unui anumit prinţ britanic”. „Asta este Transilvania, un colţ bucolic al Europei, un tărâm aproape mitic cu o viaţă rurală conservată tocmai graţie vicisitudinilor ultimilor 100 de ani”, conchide The Telegraph.(Carolina Ciulu)/cciulu/dsirbu
