Revista presei internaţionale – 5 septembrie

Criza din Italia este cu un pas mai aproape de deznodământ, în urma declaraţiei premierului Giuseppe Conte că s-a ajuns la un acord privind formarea noului cabinet şi că membrii executivului vor depune jurământul astăzi, la 11:00, ora României. Preşedintele Republicii, Sergio Mattarella, a acceptat lista miniştrilor propuşi de premierul Conte, în urma negocierilor dificile dintre Mişcarea 5 Stele şi PD, scrie Il Giornale. Şeful M5S, Luigi Di Maio, va deţine portofoliul Externelor în noul cabinet. Jornal Economico din Portugalia încearcă să găsească motivele care au dus la criza politică din Italia. Sub titlul „Greşeala lui Salvini”, publicaţia arată că la baza crizei nu se află problema migraţiei, aşa cum susţinuse în repetate rânduri şeful partidului Liga, fostul ministru al Internelor, Matteo Salvini. „Nu migranții sunt cei care au provocat deficitul, nici nu au prejudiciat sectorul bancar, nici nu au făcut datoria publică italiană una dintre cele mai mari din lume și nici nu au făcut ca Italia să nu poată fi guvernată într-o succesiune de episoade de instabilitate politică. Adevărata problemă este mai jos, ca întotdeauna în zona invizibilă. În ‘benzina’ pe care populismul a turnat-o peste societate”, comentează Jornal Economico.
În timp ce în Italia situaţia pare să se detensioneze, în Marea Britanie criza politică se acutizează, pe fundalul sonor tot mai acut al ameninţărilor dintre Guvern şi Parlament. La diferenţă de doar o zi, Boris Johnson suferă o nouă înfrângere în legislativ, care a adoptat în a doua lectură un proiect de lege pentru blocarea unui Brexit fără acord, notează The Guardian. Înaintea votului, premierul Johnson propusese alegeri anticipate, după ce a exclus 21 de deputaţi din propriul Partid Conservator, scrie Reuters. „Boris Johnson a cerut alegeri anticipate pe 15 octombrie, după ce parlamentarii care încearcă să prevină un Brexit fără acord i-au servit o înfrângere umilitoare în Parlament, pe care el o cataloghează drept o încercare de predare în faţa Uniunii Europene. O alianţă a parlamentarilor opoziţiei, sprijinită de 21 de rebeli din Partidul Conservator al lui Johnson, a înfrânt guvernul în încercarea de a impune o lege prin care să fie extins cu trei luni termenul de ieşire a Marii Britanii din Uniune”, mai comentează Reuters. Comisia Europeană avertizează că „Riscul ca Regatul Unit să părăsească UE fără acord pe 31 octombrie, ziua programată pentru Brexit, a crescut”, scrie Le Soir. „Bruxelles-ul face apel la companiile şi la cetăţenii Uniunii Europene să continue să se pregătească pentru toate rezultatele posibile şi să nu se bazeze pe ipoteza că o a treia prelungire a datei Brexit va fi cerută de Regatul Unit”.
Presa internaţională este atentă şi la situaţia tensionată din Hong Kong, unde, pe fondul protestelor care durează de mai multe luni, a fost retras un proiect de lege ce ar facilita extrădările către China. Potrivit Le Soir, „Carrie Lam, şefa executivului din Hong Kong, a anunţat retragerea proiectului de lege care ar permite extrădarea unor suspecţi către China. Şi asta pentru a încerca să rezolve criza care zguduie regiunea administrativă specială din luna aprilie. Ea răspunde astfel uneia din cele cinci revendicări ale manifestanţilor. De la începutul protestelor, bursa din Hong Kong a pierdut peste 10%. Ieri, ea a închis în creştere cu aproape 4%”. Pe de altă parte, China a acuzat din nou Statele Unite şi alte ţări că sprijină protestele din regiunea semi-autonomă, despre care susţine că „încep să indice semne de terorism”, notează Newsweek.
Dosarul nuclear iranian se menţine în atenţia presei internaţionale, ziarul turc Hürriyet reluând un avertisment al Teheranului privind producţia de uraniu îmbogăţit. „În două zile, am putea produce uraniu îmbogăţit la 20%”, spune purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru Energie Atomică din Iran, Behrouz Kamalvandi, care acuză ţările semnatare ale acordului nuclear că nu asigură Iranului necesarul de uraniu îmbogăţit, prevăzut în document. Kamalvandi a atras atenţia că „în cazul în care ţările-parte a acordului nuclear se împotrivesc să livreze Iranului uraniu îmbogăţit până la nivelul de 20%, Iranul are dreptul de a-şi asigura singur combustibilul de care are nevoie”, completează Hürriyet.
Presa reţine noi date şi despre atacul terorist din capitala Afganistanului, în urma căruia şi-a pierdut viaţa şi un cetăţean român. The Washington Post comentează că „atacul din Kabul, revendicat imediat de forţe talibane, a avut loc în contextul în care Statele Unite şi talibanii negociază un acord de pace. Talibanii refuză să includă guvernul afgan în negocierile de pace, iar civilii se tem că un acord între talibani şi Washington ar putea duce la revenirea talibanilor la putere”. The New York Times reia nemulţumirile exprimate de afganii care trăiesc în apropiere de cartierul consolidat pentru străini, Green Village, unde a avut loc atentatul. Exasperaţi de pierderile de vieţi omenești şi de daunele înregistrate în urma numeroaselor atacuri din zonă, „sute de localnici înfuriaţi s-au adunat pe străzi, cerând plecarea străinilor din cartierul lor. Unii protestatari au escaladat un zid care înconjoară Green Village, dând foc unui turn de pază şi incendiind SUV-uri blindate din zona de parcare a complexului”, mai scrie The New York Times.
Scena politică din România este urmărită de The Washington Post, care prezintă succint situaţia: „Adversarii din Parlament /ai partidului de guvernare/ planifică depunerea unei moţiuni de neîncredere, care ar putea răsturna guvernul şi ar putea impune organizarea de alegeri anticipate în ianuarie, cu nu mai puţin de un an mai devreme decât planul iniţial. Ar fi primele alegeri anticipate din istoria post-comunistă a României. Sondajele plasează în frunte Partidul Liberal, iar social-democraţii de centru-stânga şi un partid nou de centru-dreapta îşi dispută locul secund. Aceasta ar putea duce la apariţia unui nou premier şi a unei coaliţii de guvernare formate din partide care promit să apropie mai mult România de UE”.

(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)