Reacţiile apărute în urma recentelor atentate de la Kabul sunt urmărite de presa internaţională. Preşedintele american Donald Trump a anulat negocierile de pace cu talibanii, titrează The Wall Street Journal. Liderul de la Casa Albă a anunţat brusc anularea unei întâlniri la Camp David, care ar fi avut loc cu doar câteva zile înaintea comemorării atentatelor de la 11 septembrie, comise de organizaţia al-Qaida, justificându-şi schimbarea de poziţie prin atentatele comise la Kabul, explică Le Monde. Până acum, 18 astfel de atacuri s-au produs în capitala afgană în acest an, cel puţin 209 persoane au fost ucise şi peste o mie rănite, potrivit Afghan Online Press. Anularea convorbirilor contravine promisiunii lui Trump de a retrage efectivele de militari americani din Afganistan şi de a pune capăt implicării SUA în conflictul care se apropie de 18 ani, notează The New York Times. Citat de US News, preşedintele afgan Ashraf Ghani a declarat că adevărata pace în Afganistan va fi posibilă numai atunci când talibanii vor opri violenţele şi vor purta discuţii directe cu guvernul. Totuşi, SUA nu exclud reluarea negocierilor cu talibanii, cu condiţia ca insurgenţii să îşi schimbe atitudinea şi să îşi respecte angajamentele, a declarat şeful diplomaţiei americane, Mike Pompeo, citat de Le Figaro. Fostul preşedinte afgan Hamid Karzai, citat de Ariana News, a opinat că talibanii trebuie să reînceapă negocierile intra-afgane. La rândul lor, talibanii au anunţat că decizia preşedintelui Trump de a anula negocierile de pace cu conducerea militanţilor islamişti va duce la noi pierderi de vieţi omeneşti în rândul americanilor, care vor suferi mai mult decât oricine altcineva, notează agenţia locală Pajhwok Afghan News, cu referire la un comunicat al grupării insurgente radicaliste. De când Statele Unite au lansat pentru prima dată operaţiuni militare în Afganistan, în octombrie 2001, peste 2.400 de soldaţi au fost ucişi şi peste 20.000 au fost răniţi în misiune, conform statisticilor Pentagonului, aminteşte Stars and Stripes.
În SUA, Pentagonul a anunţat reduceri bugetare de 3,6 miliarde de dolari pentru o serie de proiecte din SUA şi din întreaga lume, pentru a plăti zidul de frontieră cu Mexicul, promis de preşedintele Donald Trump, informează Business Insider. Liderul de la Casa Albă insistă să îşi finalizeze proiectului de a ridica un zid la frontiera sudică, până într-atât încât redirecţionează 3,6 miliarde de dolari de la Pentagon, pentru a duce la îndeplinire acest plan, comentează Business Insider şi subliniază că aceşti bani ar fi trebuit să meargă către o serie de proiecte, inclusiv unele cruciale pentru descurajarea ameninţărilor venite de la cei mai puternici adversari ai SUA, şi anume China şi Rusia. În plus, pentru a permite construirea zidului cu Mexicul, este planificată reducerea a milioane de dolari ce fuseseră destinate unor proiecte europene, inclusiv unele proiecte destinate bazelor de antrenamente din Bulgaria sau bazei Mihail Kogălniceanu, specifică Business Insider. Reducerile sunt în detrimentul pregătirii de apărare a aliaţilor NATO împotriva Rusiei, deşi, de la anexarea Crimeii, în 2014, Rusia îşi flexează în mod evident muşchii în Europa, atrage atenţia Business Insider. Preşedintele Donald Trump se apropie de dezvăluirea unei dramatice reevaluări privind modul în care America ar trebui să distribuie ajutoarele externe, un plan care va canaliza banii spre prieteni şi aliaţi şi va prioritiza ţările care sprijină ţelurile SUA, crede Politico. Această mişcare va modifica radical politica de acordare a ajutoarelor externe, care a funcţionat de mult timp sub principiul că asistenţa financiară ar trebui să acorde prioritate nevoii umanitare, nu apartenenţei politice, subliniază publicaţia europeană. Planul ar putea face ca SUA să înceteze trimiterea de ajutoare către ţări din lumea a treia, în special cele din Africa, dar şi Asia şi America Latină ar putea fi grav afectate, estimează Politico.
La Bucureşti, „Festivalul George Enescu este un respiro binevenit pentru iubitorii muzicii clasice, ridicându-se deasupra politicii turbulente din prezent”, constată Reuters. Unul dintre cele mai mari evenimente de muzică clasică din Europa, Festivalul Enescu se desfăşoară, în acest an, pe fondul unei instabilităţi politice, întrucât guvernul român se confruntă cu o potenţială moţiune de cenzură, după ce şi-a pierdut majoritatea, iar organizatorii evenimentului muzical trebuie să lupte din greu pentru a asigura fonduri şi să facă să funcţioneze facilităţile învechite, detaliază Reuters. Însă ediţia din acest an este cea mai amplă, a declarat dirijorul şi directorul artistic al festivalului, Vladimir Jurowski, cu concerte în capitala Bucureşti şi în toată ţara, precum şi în alte şase ţări, inclusiv Italia şi Germania, reţine Reuters şi conchide: Festivalul Enescu echilibrează România, iar muzica risipeşte toate problemele.
The Globe and Mail relatează că victoria jucătoarei de tenis de origine română, Bianca Andreescu, a fost sărbătorită în Canada. Canadienii au elogiat-o pe Bianca Andreescu pretutindeni, pentru victoria sa, chiar şi la Festivalul Internaţional de Film de la Toronto, inclusiv prin aprecierile făcute de legendarul actor Christopher Plummer, iar un puternic mesaj de susţinere a venit din partea premierului Justin Trudeau, reţine The Globe and Mail.
Iar Washington Times notează că unul dintre cei patru candidaţi de pe trei continente rămaşi în cursa pentru conducerea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică este un diplomat român, actualul director general interimar, Cornel Feruţă. Numirea ar putea avea loc în octombrie, menţionează ziarul american.
Cristina Zaharia – RADOR
