Misterioasele mumii ale mlaştinilor

Mii de corpuri umane aproape intacte au fost găsite în mlaștinile din nordul Europei. Numai în Danemarca au fost găsite peste 500. Timp de decenii, aceste mumii naturale au reprezentat un adevărat mister pentru cercetători. Mumiile din mlaştini sunt datate între anii 800 înainte de Hristos și 200 după Hristos, sunt în mare parte într-o stare foarte bună de conservare și au fost păstrate într-un mod natural. Corpurile au fost ferite de ravagiile timpului datorită acidității, umidității și a puținului oxigen prezent în turbă. Deşi multe au fost găsite în Danemarca, mumii din Epoca Fierului au fost exhumate și în Germania, Olanda, Marea Britanie și Irlanda, precizează „The National Geographic”. Cea mai cunoscută dintre acestea este Omul din Tollund care a fost descoperit în 1950 în peninsula Jutland din Danemarca. Într-o stare de conservare surprinzătoare, acestuia i se poate vedea încă barba de trei zile. Unele mumii au suferit, de asemenea, răni grave, cum ar fi gâtul tăiat. Acest lucru ar putea sugera că au fost victime ale cultelor de sacrificiu. Mai ales că la acea vreme, tradițiile funerare au favorizat incinerarea. Cele mai recente studii pot indica o nouă pistă: acești oameni găsiți mumificați ar fi putut avea un rol special în satul lor. Este doar o presupunere, deoarece aceste civilizații nu au lăsat nicio dovadă scrisă. „În timpul unor noi analize chimice efectuate pe două dintre mumiile din mlaştinile daneze, femeile din Huldremose și Haraldskær, s-a demonstrat că acestea au parcurs distanțe lungi înainte de moartea lor și că unele dintre hainele lor erau făcute în străinătate și într-o manieră elaborată”, scrie „National Geographic”. Deci se pare că acești oameni erau foarte valoroși. Nu este imposibil nici ca aceste persoane să-şi fi acceptat voluntar moartea, deoarece s-au simțit onorate că au fost „alese”. O teorie destul de plauzibilă căci se ştie că, în urmă cu câteva milenii, mlaştinile erau considerate o trecere către o altă lume. În plus, ele erau şi un loc valoros, deoarece turba era folosită drept combustibil acolo unde copacii erau rari. Iar pentru oamenii preistorici „când iei ceva, oferi ceva în schimb”, tot potrivit „National Geographic”. În fine, o ultimă explicație ar putea fi că acești oameni erau străini şi ar fi fost puşi acolo pentru că nu se integraseră bine în comunitate sau pentru că nu se știa care le erau obiceiurile funerare. În ciuda unor progrese, aceste mumii rămân, deocamdată, nişte mistere… /rcostea/ddaniela

(www.levif.be – 11 septembrie)