Revista presei internaţionale – 27 septembrie 2019

„Noua echipă de la vârful UE e pusă sub semnul întrebării, pe fondul preocupărilor referitoare la conflictele de interese” titrează Washington Post, detaliind că, joi, comisia juridică din Parlamentul European, care examinează declaraţiile de avere ale candidaţilor înainte ca ei să fie audiaţi de legislatorii UE, a refuzat să dea undă verde Rovanei Plumb din partea României şi lui Laszlo Trocsanyi din partea Ungariei pentru a intra la audierile oficiale. Vorbind despre neconcordanţe în declaraţiile lor de avere, agenţia Reuters comentează că „situaţia este jenantă pentru premierul ungar Viktor Orban, precum şi pentru guvernul român, care se află într-o criză politică şi s-a confruntat deja cu rezistenţă din partea Bruxelles-ului faţă de alţi candidaţi”. Ziarul grec Ethnos aminteşte că în jurul candidatei românce exista deja „iz de scandal” după cererea de urmărire penală formulată de DNA în 2017, iar candidatul ungar, „opţiunea cunoscutului ‘copil problemă al UE’, Viktor Orban”, a susţinut, ca fost ministru al justiţiei, „legi dure împotriva migraţiei şi a organizaţiilor neguvernamentale, cum ar fi cea împotriva lui George Soros, şi este acuzat că a degradat sistemul judiciar al ţării prin legile pe care le-a introdus cu privire la judecători”. Este „o lovitură pentru Ursula von der Leyen” consideră Politico, explicând că este vorba de o primă întârziere în procedura de numire a noii Comisii Europene. Cotidianul spaniol ABC notează că „este pentru prima dată când se produce o astfel de respingere bruscă, într-o etapă preliminară a audierilor parlamentare” şi că acum serviciile juridice ale Eurocamerei analizează paşii de urmat. Oficial, ceilalţi 24 de candidaţi ai Comisiei au fost consideraţi potriviţi pentru a fi intervievaţi, în timp ce procedura pentru cei doi comisari respinşi este „suspendată”, mai explică ziarul spaniol. „Punerea la colţ a celor doi candidaţi, o social-democrată şi un membru PPE, ar putea duce la un atac de retorsiune al celor două grupuri politice la adresa unui comisar propus de liberalii de la Renew, al treilea mare grup politic din cadrul Parlamentului UE”, avertizează Le Nouvel Observateur. Cotidianul francez detaliază că cei mai vizaţi sunt belgianul Didier Reynders, vizat în ţara sa de o anchetă de corupţie şi candidata franceză Sylvie Goulard, care se pare că are şi poziţia cea mai fragilă, deoarece se află sub tirul a două anchete – una în Franţa, cealaltă în cadrul Biroului European de Luptă Antifraudă (OLAF) – în chestiunea angajărilor fictive ale asistenţilor unor eurodeputaţi, afacere care a determinat demisia ei din guvern, în anul 2017. Tocmai de aceea voci din Parlamentul European, citate de Washington Post, critică „standardul dublu care favorizează marile grupuri politice şi candidaţii din marile ţări occidentale” şi fac apel la instituirea „unui organism etic independent”.
„România îşi sporeşte capacitatea de apărare împotriva Rusiei” titrează The Times, detaliind că România urmează să cheltuiască 2,5 miliarde de euro pentru modernizarea bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu pentru a contracara prezenţa insidioasă a Rusiei în regiune. Descriind-o drept „un centru al activităţii sporite a alianţei nord-atlantice la Marea Neagră” şi „un teatru crucial al tensiunilor dintre Rusia şi Occident”, The Times notează că baza de la Mihail Kogălniceanu va fi adusă la standardele NATO, urmând să poată găzdui până la 10.000 de soldaţi, precum şi să primească avioane F35 ale NATO. Ea va include un „mini-oraş” pentru militari care va fi prevăzut şi cu grădiniţe, cluburi sportive şi un spital, mai scrie publicaţia britanică.
Între timp, la New York, continuă Adunarea Generală a ONU, dar şi multitudinea de întâlniri care au loc în marja acestei reuniuni. Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a criticat Rusia pentru comportamentul agresiv față de Ucraina și Georgia, subliniind de la tribuna ONU că „Rusia nu a făcut nimic pentru a ne câștiga încrederea”, scrie Evropeiska Pravda. În schimb, preşedintele sârb, Aleksandar Vučić, şi-a afirmat recunoştinţa pentru sprijinul oferit de Moscova Belgradului în toate problemele importante, subliniind după întâlnirea cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, că „Rusia este un prieten şi un aliat al Serbiei”, notează agenţia rusă Tass. Tot la New York a avut loc şi o întâlnire cvadrilaterală a miniştrilor de externe din România, Bulgaria, Grecia şi Croaţia, într-un efort de coordonare cât mai strânsă între ţările din Balcani care sunt membre UE, remarcă ziarul grec Kathimerini. Potrivit agenţiei bulgare Focus, „Bulgaria, România, Grecia şi Croaţia au adoptat Declaraţia comună privind perspectiva europeană a Balcanilor de Vest”, exprimându-şi convingerea că UE trebuie să rămână angajată în regiunea Balcanilor de Vest şi că extinderea trebuie să rămână în centrul atenţiei Uniunii.
În final, ne oprim asupra portretului amplu creionat de Le Figaro fostului preşedinte francez Jacques Chirac, „un gigant al vieţii politice”, care a decedat joi la vârsta de 86 de ani. „Jacques Chirac a cunoscut totul în acţiunea publică şi a acumulat recorduri, în timpul unui parcurs neobişnuit”. „Acest luptător tăbăcit de încercări a dominat dreapta franceză, în luptă neobosită împotriva stângii şi adesea împotriva propriei tabere. El a cucerit puterea, a pierdut-o, a recâştigat-o. Tot timpul cu aceeaşi energie, aceeaşi poftă, aceeaşi aptitudine de a forţa un destin nefavorabil”, scrie Le Figaro.

Carolina Ciulu, RADOR