Preşedintele României, Klaus Iohannis, a dat marţi undă verde înfiinţării primului muzeul naţional al Holocaustului al ţării, la Bucureşti, la peste şapte decenii de la încheierea celui de al doilea război mondial. O comisie internaţională condusă de laureatul Nobel Elie Wiesel a concluzionat în 2004 că între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucraineni au fost ucişi în România şi în regiunile controlate de ea în cursul războiului în calitate de aliat al Germaniei naziste. România a început abia recent să se împace cu propriul ei rol în exterminarea evreilor, admiţând pentru prima dată în 2003 că a participat la ea. Noul muzeu, coordonat de Institutul Elie Wiesel pentru Studiul Holocaustului în România, urmăreşte să promoveze istoria, cultura şi tradiţiile evreilor din ţară şi să evidenţieze contribuţia lor la modernizarea societăţii româneşti. „Statul român demonstrează consecvenţă în atingerea obiectivului menit să recupereze amintirea Holocaustului, să întărească educaţia privitoare la Holocaust şi să combată antisemitismul”, a declarat Iohannis cu ocazia unei cuvântări susţinute în faţa unor membri ai Institutului Wiesel şi unor lideri ai comunităţii evreieşti. Muzeul va fi găzduit într-o clădire de 8.000 de metri pătraţi cu opt etaje, ridicată pe strada centrală Calea Victoriei în 1943-1946, pentru angajaţii săi, de către producătorul internaţional de pneuri Banloc-Goodrich. România a schimbat taberele în război în 1944, când Armata Roşie lua cu asalt Balcanii. Regimul comunist care a preluat apoi puterea nu a făcut prea mult pentru a dezvălui omorârea evreilor. România era căminul a 750.000 de evrei înainte de război, însă astăzi n-au mai rămas decât 8.000-10.000.
REUTERS (Marea Britanie), 8 octombrie 2019
