Incidența psoriazisului în România, peste media europeană! Aproximativ 5% dintre români suferă de psoriazis

Bucureşti, 29 octombrie 2019. Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Psoriazisului, Societatea Română de Dermatologie (SRD) lansează datele preliminare ale Proiectului Național privind prevalența psoriazisului și a psoriazisului artropatic în România. SRD continuă eforturile de conștientizare publică asupra psoriazisului şi trage un semnal de alarmă cu privire la stigmatizarea socială și profesională a pacientului, transmițând mesajul că psoriazisul nu este o boală contagioasă. Psoriazisul este mai mult decât o boală de piele, având comorbidităţi multiple şi implicaţii severe la nivel psihosocial, profesional şi economic.

Potrivit datelor preliminare ale Proiectului Național privind prevalența psoriazisului și a psoriazisului artropatic în România, aproximativ 5% din populația țării suferă de psoriazis. Media la nivel local este mai mare față de cea europeană, aceasta din urmă fiind estimată la 3%. Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.500 de persoane, cu vârsta de peste 18 ani, din mediul urban și rural, și pe un subeșantion de 500 de persoane la care a fost realizat în paralel și examenul clinic la cabinetele medicilor dermatologi.

Declarat de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a 5-a cea mai importantă boală cronică netransmisibilă, împreună cu boli precum diabetul, cancerul, bolile cardiovasculare sau respiratorii, psoriazisul este o boală cronică, sistemică, ce afectează nu doar pielea, ci şi alte organe, ducând frecvent la complicaţii. De aceea, Societatea Română de Dermatologie subliniază necesitatea unui management adecvat al acestei afecţiuni, în vederea creşterii calităţii vieţii pacientului și atrage atenția asupra importanței diagnosticului precoce și a îngrijirii de specialitate.

În cazul unui pacient cu psoriazis vulgar care este diagnosticat cu întârziere riscul de agravare a bolii asociate este de câteva ori mai mare decât în cazul unui pacient fără psoriazis.

În contextul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Psoriazisului, continuăm să creștem gradul de conștientizare cu privire la importanța diagnosticului timpuriu și a îngrijirii de specialitate pentru persoanele cu psoriazis. Psoriazisul este mai mult decât o boală de piele, este o afecțiune care trece de bariera tegumentului și are multe comorbidități, acesta fiind si semnalul de alarmă transmis la nivel mondial, prin intermediul campaniei <Let’s get CONNECTED>. De aceea, în tratarea sa, nu trebuie neglijat consultul interdisciplinar, având medicul dermatolog drept pilon central. Dacă este corect gestionat, psoriazisul poate fi controlat și tratat. Rezultatele Proiectului Național privind prevalența psoriazisului și a psoriazisului artropatic în România relevă că numărul bolnavilor de psoriazis în România este mult mai mare decât la nivel european, unde este de aproximativ 3%. Din fericire, asemenea unor țări precum Germania și Franța, avem și noi din ce în ce mai multe soluții de tratament, inclusiv biologic, iar pacienții au acces la cele mai noi terapii pentru psoriazis. Tratamentele sunt accesibile, sunt compensate, multe dintre acestea fiind gratuite. De aceea pacienții, dar și aparținătorii lor trebuie să înțeleagă importanța accesului timpuriu la diagnostic și la îngrijire de specialitate, ducând astfel la îmbunătățirea calității vieții acestor persoane”, explică Dr. Alin Nicolescu, medic primar dermatovenerologie, Secretar General al Societăţii Române de Dermatologie.

Psoriazisul reprezintă o provocare la nivelul întregii lumi și aproximativ 125 de milioane de persoane suferă de acest tip de boală la nivel global. Cu toate acestea, lipsa de informare în ceea ce privește psoriazisul face ca publicul larg să perceapă greșit această afecțiune cu implicații severe la nivel psihosocial și în viața de zi cu zi a pacienților. Pentru că se consideră o boală contagioasă, oamenii evită să intre în contact direct cu pacienții, ducând la stigmatizarea și izolarea lor. Stigma socio-profesională asociată scade semnificativ calitatea vieții bolnavilor, aceștia ajungând să se confrunte cu un nivel crescut de depresie, dar are și alte consecințe psihosociale negative, precum rușine, furie, îngrijorare și jenă.

  • 43% dintre bolnavi consideră că psoriazisul este o ”ruşine socială”[1]
  • 60% dintre pacienţi suferă de episoade depresive[2]
  • 1 din 3 bolnavi a avut un gând suicidal într-un anumit moment[3]
  • 50% dintre pacienţi relatează o calitate a vieţii scăzută din cauza discriminării la locul de muncă[4]
  • 62% dintre pacienţi se confruntă cu probleme financiare din cauza bolii[4]

Psoriazisul prezintă consecinţe extrem de importante şi la nivel socio-economic: pacienţii cu psoriazis sever ratează anual în medie între 3 şi 26 de zile de muncă, în timp ce 23% dintre aceştia afirmă că psoriazisul a influenţat alegerea unei cariere profesionale.[4]

„Diagnosticat la timp, un pacient cu psoriazis poate să ducă o viață normală. De aceea, este foarte important ca acesta să se prezinte la medicul dermatolog, el fiind singurul care poate stabili diagnosticul și, numai cu ajutorul său, pacientul poate să țină boala sub control. Tratamentul este administrat doar la recomandarea medicului, care constă de la tratamente locale până la cele mai noi soluții de tratament biologic. Iar prin vizitele regulate la medic și un stil de viața sănătos, constând într-o dietă echilibrată, mișcare, gestionarea stresului și o stare mentală pozitivă, leziunile pot dispărea și calitatea vieții pacientul nu este afectată”, adaugă dr. Alin Nicolescu.

Psoriazisul este o afecţiune cutanată cronică, ce apare pe un fond genetic, sub influenţa anumitor factori declanşatori. Boala afectează în proporţii egale femeile şi bărbaţii, vârsta medie de debut fiind în general situată în intervalul 15-30 de ani, însă poate să apară la orice vârstă, inclusiv la copii. Cauzele exacte ale psoriazisului nu sunt cunoscute. Este însă confirmat faptul că boala este legată de sistemul imunitar şi că există o predispoziţie genetică de a dezvolta această afecţiune, iar stresul mental şi emoţional este un factor important care determină exacerbarea bolii.

Printre cele mai comune simptome se numără: leziuni roşii, inflamate, la nivelul pielii, cu forme şi dimensiuni variate, bine delimitate; scuame (cruste) alb-sidefii la nivelul leziunilor, care se detaşează cu uşurinţă; piele uscată, uneori poate crăpa şi sângera; senzaţie de mâncărime, iritaţie sau arsură. Zonele pe care apar de obicei leziunile sunt coatele, genunchii, scalpul, regiunea lombară a spatelui. În anumite cazuri, psoriazisul se poate extinde şi la nivelul unghiilor sau palmelor sau pe oricare regiune corporală.

Pe platforma https://www.psoriazis.info/ şi pagina de Facebook Afla totul despre PSO, persoanele cu psoriazis, dar şi toți cei interesaţi, pot afla mai multe despre boală, pot adresa întrebări medicilor, primesc sfaturi din partea specialiştilor sau îşi pot împărtăşi povestea.

Despre Societatea Română de Dermatologie

Asociaţia profesională şi ştiinţifică a medicilor dermatovenerologi din România, Societatea Română de Dermatologie (SRD) marchează anul acesta 90 de ani de activitate. Colaborează strâns cu Academia Europeană de Dermatovenerologie (EADV) şi este partener al Asociaţiei Europene Dermatologie şi Oncologie (EADO).

_____________

[1] Griffiths CE, Barker J.N., Pathogenesis and clinical features of psoriasis. Lancet 2007 Jul 21;370(9583):263-71.

[2] European Congress of Dermatology, 2018 Sep 13

[3] Societatea Română de Dermatologie

[4] Feldman SR, et al. The economic impact of psoriasis increases with psoriasis severity. J Am