Summitul NATO, cu disensiunile afişate de liderii ţărilor membre ale alianţei şi cu anunţul făcut de cancelarul german privind expulzarea unor diplomaţi ruşi, ţine capul de afiş al presei internaţionale. Cu implicaţii cel puţin la fel de importante, summitul climei care continuă la Madrid se regăseşte în mai multe cotidiene din capitalele lumii.
Înregistrarea video în care liderii Franţei, Canadei, Marii Britanii şi Olandei, care discutau la recepţia de marţi seara de la Palatul Buckingham cu prinţesa Anne, sunt surprinşi în timp ce par a-l ironiza pe preşedintele american Donald Trump, difuzată de reţeaua canadiană CBC, apare în numeroase ziare din lumea întreagă. Drept reacţie, liderul de la Casa Albă l-a calificat pe premierul canadian drept ipocrit şi a anulat conferinţa de presă finală, plecând mai devreme de la Londra, scrie Wall Street Journal. „Preşedintele Trump s-a văzut în postura de copil batjocorit pe terenul de joacă mondial, în timp ce filmuleţul extrem de vizionat îi arăta pe câţiva omologi ai săi bârfind pe seama lui şi ironizându-l”, constată Washington Post. Invitat de jurnalişti să comenteze incidentul, Boris Johnson a spus că „nu ştie despre ce vorbesc ei”, notează The Telegraph. Oricum, summitul alianţei nord-atlantice a fost „marcat de disensiunile interne afişate de unele din cele mai mari ţări membre”, este de părere USA Today. Totuşi, citat de acelaşi ziar american, secretarul general al NATO a susţinut unitatea alianţei, reafirmând că aceasta este „cea mai de succes alianţă din istorie deoarece noi ne-am schimbat odată cu schimbările prin care trece lumea”. Detaliind, The Guardian informează că în conferinţa de presă de la finalul summitului, Jens Stoltenberg a spus că „Turcia a renunţat să se mai opună planului de întărire a apărării statelor baltice şi Poloniei în faţa Rusiei”. De la Ankara, ziarul Hurriyet relatează că preşedintele turc şi liderii europeni au convenit să combată terorismul sub toate formele sale”, iar Erdogan le-a spus reporterilor că întâlnirea a fost „bună”. În ceea ce priveşte Rusia, „NATO se pronunţă pentru dialog şi îmbunătăţirea relaţiilor”, iar China „ar trebui să fie parte a viitoarelor discuţii despre limitarea sau reducerea armamentelor”, evidenţiază The Guardian. În plus, „liderii NATO au convenit să instituie o comisie de experţi pentru a analiza procesul decizional politic”, drept răspuns la afirmaţia preşedintelui francez că alianţa s-ar afla în „moarte cerebrală”, proces de reflecţie care „va dura probabil un an, iar până atunci va fi clar dacă Trump, perturbator al NATO în ultimii trei ani, va fi fost reales”, conchide jurnalul londonez. Declaraţia finală a reuniunii alianţei a denunţat totodată „acţiunile agresive” ale Rusiei, afirmând că acestea constituie o ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice. Una din acţiunile agresive la care pare a face referire documentul a făcut obiectul deciziei anunţate de cancelarul Merkel de a expulza doi diplomaţi ruşi, după cum citim în The Times. Die Welt explică: la mai mult de trei luni de la asasinarea la Berlin a unui georgian care fusese calificat de autorităţile ruse drept terorist, guvernul federal a reacţionat faţă de indisponibilitatea autorităţilor ruse de a coopera în anchetarea crimei. Presupusul asasinat la comandă „a declanşat o criză diplomatică între Germania şi Rusia”, trage concluzia Berliner Zeitung. Iar Le Figaro evidenţiază că incidentul survine „cu câteva zile înaintea summitului referitor la pacificarea Ucrainei, organizat la Paris cu participarea lui Vladimir Putin, a lui Volodimir Zelenski, a lui Emmanuel Macron şi a Angelei Merkel”. Totodată, cotidianul francez aminteşte că „actuala situaţie evocă tentativa de otrăvire a fostului agent rus Serghei Skripal la Londra, cu un an şi jumătate în urmă, care – potrivit capitalei britanice – ar fi avut încuviinţarea lui Vladimir Putin”.
Stimulate de conferinţa ONU care are loc la Madrid, ziarele internaţionale inserează şi numeroase articole dedicate consecinţelor schimbării climatice. Cel mai recent raport al Agenţiei Europene a mediului, citat de EUobserver, atenţionează că „Europa nu îşi va îndeplini ţintele pentru 2030 privind clima şi energia ‘în lipsa unor măsuri urgente pe parcursul următorilor 10 ani’, ceea ce presupune transformarea sistemelor sociale de producţie şi consum”, inclusiv prin investiţii în sustenabilitate şi oprirea finanţării activităţilor dăunătoare mediului, în special a celor legate de combustibilii fosili”. The Guardian face referire la un alt studiu, care a constatat că modelele folosite pentru predicţiile făcute pe tema încălzirii climatice în ultimii 50 de ani sunt corecte. Iar întrucât a fost confirmată acurateţea predicţiilor de până acum, se poate anticipa cu aceleaşi instrumente că în cazul în care ţările se vor comporta la fel ca până acum, „lumea este pe cale să ajungă la o creştere cu 3 grade Celsius a temperaturilor medii, peste nivelul preindustrial”, în anul 2100 – situaţie care ar fi „catastrofală”, potrivit experţilor. O situaţie care însă se face deja simţită în ţările cele mai defavorizate, după cum notează şi Le Soir pe marginea unui nou raport ONU care face un apel umanitar la crearea unui fond de asistenţă de 26 de miliarde de euro. Suma semnificativă va fi destinată celor „aproximativ 168 de milioane de oameni din lumea întreagă (care) vor avea nevoie de ajutor de urgenţă în 2020” din cauza schimbării climatice şi înmulţirii conflictelor de lungă durată, o cifră care „marchează un record în epoca modernă”, de la al doilea război mondial încoace, subliniază publicaţia belgiană.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
