Bucureşti – În cadrul bugetului pentru anul 2020, noul guvern liberal al României susţine în continuare cea mai mare majorare a pensiilor din ultimii 30 de ani, stârnind o îngrijorare crescândă legată de depăşirea limitelor bugetare ale UE şi de riscul unei scăderi a ratingului de credit.
Înaintea alegerilor de anul viitor, guvernul instalat luna trecută continuă să respecte o lege promovată de predecesorul său de stânga conform căreia pensiile vor fi majorate cu 40%, afirmând pe de altă parte că va relansa colectarea taxelor şi va reduce cheltuielile statului pentru a stopa creşterea deficitelor.
Guvernul s-a angajat ca, anul viitor, să reducă deficitul bugetar aducându-l la 3,6% din PIB, de la 4,4% în 2019, dar economiştii vor urmări cu atenţie proiectul de buget pentru anul 2020, programat să apară vineri, pentru a vedea dacă cifrele concordă cu realitatea.
„Este clar că o majorare a pensiilor atât de substanţială nu concordă cu datele economice actuale”, a declarat Ionuţ Dumitru, economist-şef la Raiffeisen Bank România. „Legea pensiilor este una dintre problemele interne cele mai grave cu care se confruntă economia românească, dacă nu cea mai gravă”.
Majorarea pensiilor, programată începând din luna septembrie, ar putea totodată să provoace vulnerabilitatea ţării în anii viitori, aşa cum s-a întâmplat cu creşterea numărului de naşteri provocată de interzicerea avorturilor de pe vremea regimul comunist, instituită în 1966, asta însemnând că numărul pensionarilor va creşte rapid începând din anul 2030.
Comisia Europeană a estimat că, în cazul în care nu se adoptă şi alte măsuri, în anul 2021, deficitul României va atinge un procent de 6,1% din PIB. Cifra reprezintă mai mult decât dublul limitei UE de 3%, riscând să atragă sancţiuni, ceea ce ar provoca o majorare a costurilor de creditare şi ar exercita presiuni asupra leului, al cărui curs a înregistrat luna trecută o devalorizare-record.
Joi, premierul Ludovic Orban a subliniat din nou că actualul său cabinet va pune în aplicare legea pensiilor, dar le-a cerut parlamentarilor să se abţină de la a mai promulga alte legi care să prevadă mari cheltuieli. „Ne aflăm într-o situaţie extrem de grea”, a declarat Orban. „Bugetul pe 2020 nu poate suporta cheltuieli suplimentare”.
„Trebuie făcut ceva”
Toate cele trei mari agenţii de rating plasează România printre ţările cu cele mai mici investiţii, asta însemnând că orice nouă scădere va împinge datoriile suverane ale ţării în aşa-zisa zonă „junk” (datorii cu risc mai mare de insolvabilitate, n. red.)
În această lună agenţia S&P Global Ratings a trecut la „negativ” estimările pentru România din cauza temerilor legate de creşterea deficitelor – şi de majorarea pensiilor – anunţând că, în doi ani, dacă deficitul va creşte, ar putea scoate România din categoria cotelor BBB-. „Deşi ne aşteptăm la o consolidare fiscală semnificativă în anul viitor, structura rigidă a bugetului şi cadrul politic instabil fac ca această presupunere să nu fie prea sigură”, se arată într-o declaraţie a agenţiei.
Dumitru, de la Raiffeisen Bank, şi alţi economişti estimează că, în ultimul trimestru al anului viitor, majorarea pensiilor cu 4% va costa 1% din PIB, urmând ca, în 2021, procentul să atingă 2,7%.
Din datele Biroului Pensiilor de Stat relevă că, pentru aproape 5 milioane de români, pensia medie se situerază sub $305 pe lună, numărându-se printre cele mai mici pensii din Uniunea Europeană. Pensia minimă este de numai $163, dar mii de oameni, printre care foşti poliţişti, agenţi ai serviciului secret, militari şi magistraţi primesc pensii speciale care nu depind de contribuţii şi nu sunt agreate de alegători.
Banca Naţională a României a respins estimările UE ale deficitului pentru 2021, afirmând că măsurile fiscale vor împiedica creşterea deficitului la o cotă atât de ridicată şi vor para nemulţumirea pieţelor financiare. „Nu cred că putem vorbi serios despre un asemenea deficit”, a declarat guvernatorul Mugur Isărescu. „Un astfel de deficit nu poate fi luat în consideraţie. Ştim că trebuie făcut ceva”.
Veniturile colectate ale României reprezintă aproximativ 30% din PIB, cu mult sub media de 46% din UE, iar ţara cheltuieşte peste două treimi pe salarii, pensii şi alte ajutoare sociale.
Deşi România nu va fi singura ţară care va depăşi în acest an pragul deficitului stabilit de UE, previziunile din toamnă ale Comisiei Europene estimează că ea va fi totuşi singura ţară care va depăşi pragul în 2020 şi 2021. Asta înseamnă că, anul viiitor, Bruxelles-ul ar putea declanşa procedurile existente pentru asemenea cazuri, limitând astfel pe un termen mai lung accesul României la fondurile structurale ale UE.
Iar ceea ce este mai rău abia urmează. În 1966, dictatorul Nicolae Ceauşescu a interzis prin decret avorturile pentru a impulsiona creşterea forţei de muncă. După anul 2030, aproape 2 milioane de români, reprezentând 10% din populaţie şi cunoscuţi sub numele de „decreţei”, vor ajunge la vârsta de pensionare.
Articol de David Clarke
https://business.financialpost.com/pmn/business-pmn/romanias-pension-increase-to-test-eu-budget-deficit-limits/adanga/abuzoian
FINANCIAL POST (Canada), 13 decembrie 2019
Traducerea: Alexandru Danga
