Dintre temele abordate astăzi de presa internațională se remarcă relația Rusiei cu puterile occidentale, revoluția română din 1989 și tendințele globale afirmate în ultimul an.
„La peste cinci ani de la anexarea Crimeii și încurajările Moscovei pentru rebeliunea din estul Ucrainei, europenii și rușii sunt încă departe de deschiderea unui adevărat dialog pentru reconstruirea unei arhitecturi de securitate în Europa”, scrie ziarul francez Les Echos. Deși Emmanuel Macron a reușit o „lovitură de forță diplomatică” aducându-i la aceeași masă pe președinții rus și ucrainean, în prezența cancelarului german, reuniunea de la Paris s-a soldat cu rezultate mixte: un schimb de prizonieri și o încetare a focului în estul Ucrainei, plus o nouă întâlnire în martie în „format Normandia”. Niște „mini-progrese”, apreciază cotidianul francez, care nu vor permite nici „dezghețul” sperat, nici instaurarea unei păci adevărate, și cu atât mai puțin o “reinventare a arhitecturii de securitate și de încredere” între UE și Rusia. În contextul în care tensiunile cu Occidentul au izolat oricum Rusia pe scena internațională, La Libre Belgique relatează că Moscova a încheiat „testarea echipamentelor care trebuie să-i permită să-și izoleze internetul de serverele mondiale și să-i garanteze funcționarea chiar în caz de război cibernetic mondial. Aceste teste intervin în virtutea unei legi controversate, unii temându-se de utilizarea ei în scopul cenzurii”. Kremlinul insistă însă că scopul nu e izolarea internetul rusesc sau o cenzură generalizată, ci funcționarea serviciilor de stat și rețelei bancare în caz de atacuri cibernetice masive. „Concret, furnizorii de acces vor trebui să instaleze până în 2021 pe rețelele lor o infrastructură specială furnizată de autorități, dar a cărei natură nu a fost dezvăluită”, explică publicația belgiană. Din SUA, The Washington Post avertizează că „Rusia încearcă să înfometeze 4 milioane de sirieni nevinovați”. Mai exact, a respins vineri prin veto, alături de China, o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU pentru prelungirea autorizării rutelor de transport al ajutoarelor umanitare în Siria. Rusia urmărește limitarea rutelor astfel încât toate ajutoarele să intre pe mâna regimului de la Damasc, care astfel își va hrăni susținătorii și-și va înfometa opozanții. Obiectivul final al acestui „plan sinistru”, apreciază cotidianul american, este victoria militară a regimului Assad și alungarea SUA din regiune.
Publicațiile străine continuă să-și arate interesul pentru revoluția română din 1989. Revista germană Der Spiegel a publicat un amplu articol pornind de la un interviu cu Gelu Voican Voiculescu. „Fără îndoială, Iliescu și un grup restrâns de foști nomenclaturiști, dintre care unii foști funcționari și alții încă în funcție, au preluat puterea în decembrie 1989. Lipsiți de legitimitate morală, România a urmat cu ei o cale deosebit de tragică timp de câțiva ani”, comentează publicația germană. Referindu-se la dosarul tergiversat al revoluției ea apreciază că „procesul tardiv ar putea fi interpretat drept o încercare eșuată de a asigura dreptatea pe care statul român nu a putut și nu a vrut să o înfăptuiască vreme de 30 de ani. Acest eșec al statului român, care acum nu mai poate fi îndreptat, atârnă precum un blestem deasupra țării.” Cotidianul irlandez The Irish Times are o viziune similară: „O gașcă de politicieni comuniști și ofițeri de armată, autointitulându-se Frontul Salvării Naționale, a pășit în vidul de putere și a pretins că luptă pentru popor împotriva unor «teroriști» contrarevoluționari și unor forțe obscure pro-Ceaușescu”. De data aceasta articolul are în centru un interviu cu fostul procuror militar Dan Voinea, care confirmă perspectiva autorului: „E o poveste răspândită de Iliescu și alții prin televiziune – că teroriștii trag din toate părțile și populația ar trebui să stea acasă și să lase armata să-și facă treaba. Forțele armate erau de partea lui, iar ei toți erau speriați că puterea le va fi smulsă de copiii care manifestau în stradă”. Referindu-se la execuția soților Ceaușescu, în ciuda rezervelor privind corectitudinea procesului, Dan Voinea consideră că: „Dreptate s-a făcut. Dreptate pentru popor.” Portalul Balkan Insight se oprește asupra unui episod mai puțin cunoscut: revoluția ar fi putut izbucni cu două zile mai devreme, și nu la Timișoara, ci la Iași. Un grup de conspiratori anticomuniști, între care Cassian Maria Spiridon, au înființat acolo un Front Național Român urmărind eliberarea țării de sub „regimul monolitic al unui megaloman recalcitrant”. Ei au distribuit un manifest care chema „toți cetățenii de bună credință” la un miting în Piața Unirii din Iași pe 14 decembrie la ora 18:00. Scopul protestului era „să pună capăt foamei, frigului, fricii și întunericului”, să elibereze țara de sub „teroarea dictaturii lui Ceaușescu” și să scoată România de sub „jugul” ultimului sistem „stalinist” din Europa. Prinși, arestați și torturați de Securitate, revoluționarii ieșeni consideră că au scăpat cu viață numai mulțumită revoluției la care n-au mai avut posibilitatea să participe, relatează Balkan Insight. Agenția ungară de presă MTI ni-l amintește pe singurul cetățean ungar martir al revoluției române, Sándor Tóth. Șofer de camion, el a simțit că nu poate sta cu mâinile în sân și a pornit cu ajutoare spre Timişoara. În zorii zilei de 23 decembrie 1989 a fost împuşcat în cabina camionului său, în apropierea Cetăţii Aradului.
Financial Times, făcând bilanțul ultimului an, consideră că balanța înclină mai degrabă spre pozitiv. La capitolul minusuri, ziarul consemnează incendiile de vegetație din Australia și California, atentatele din Christchurch și Colombo, refugiații din Siria și Venezuela, represiunea din Xinjiang, protestele din Hong Kong, războaiele comerciale, procedura destituirii președintelui Trump și un sentiment de regres și declin la populația țărilor bogate. Creșterea economică globală de 3% a fost cea mai slabă de după 2009, iar expansiunea comerțului mondial de numai 1,1%, pe când emisiile de dioxid de carbon au crescut cu 0,6% (estimativ) în loc să scadă. Conflictele au continuat în Siria, Afganistan și Yemen, dar, cel mai grav, consideră publicația britanică, e că ordinea mondială liberală este amenințată: pentru al 13-lea an consecutiv indicele libertății globale realizat de Freedom House a înregistrat un declin. Totuși, producția a crescut și drept urmare mulți oameni o duc mai bine, consideră Financial Times. De asemenea, șomajul e la un minim istoric de 4,9% și „2019 se încheie fără vreun dezechilibru sesizabil care să amenințe economia globală”. Ratele absolvirii școlii primare continuă să crească, lupta cu malaria, SIDA și tuberculoza progresează, deși lent, iar costul energiei solare și eoliene e în cădere, într-atât încât a devenit competitivă fără subvenții în unele state din SUA. „O duce deci lumea mai bine? Depinde de un calcul imposibil al realizărilor și riscurilor”, conchide cotidianul britanic.
Ziarul francez Libération revine asupra eșecului conferinței climatice a ONU de la Madrid, COP25, dorind să „facă lumină în privința confluenței neglijate dintre corupție și criza climatică”. Lipsa rezultatelor s-a datorat „prezenței grupurilor de lobby și de interese în sânul procesului de negocieri”, în ciuda faptului că deja „cunoaștem soluțiile, avem tehnologiile și putem găsi banii” necesari. „Grupurile de interese utilizează mecanisme diverse (de obicei legale, dar cel mai des opace) pentru a influența procesul decizional: ceea ce s-a întâmplat în principiu și la Madrid.” În concluzie, Libération consideră că „Corupția este concomitent o cauză și un factor agravant al crizei climatice”.
(Andrei Suba, RADOR)
