Situaţia tot mai tensionată din Orientul Mijlociu după uciderea de către SUA, într-un atac cu drone, a generalul iranian Qassem Soleimani este principalul subiect al presei internaţionale. În timp ce Statele Unite şi Iranul se întrec în ameninţări, ţări din regiunea Orientului Mijlociu dar şi din Europa încearcă să detensioneze situaţia. Făcând un succint portret al ofiţerului iranian, pentru a explica mizele şi consecinţele uciderii acestuia de către SUA, Rainews aminteşte că generalul Qassem Soleimani „este un personaj legendar, fiind omul care a reușit să reproiecteze atât de mult scenariile geopolitice din Orientul Mijlociu în favoarea Iranului, încât un fost agent CIA l-a descris ca fiind cea mai puternică persoană din zonă”. În acest context, ziarul turc Hürriyet scrie că nu este de mirare că Iranul a ameninţat că va riposta prin acţiuni îndreptate împotriva unor obiective americane importante. Un consilier al ayatollahului Ali Khamenei a acuzat Statele Unite că „au început războiul împotriva Iranului” şi a apreciat drept „ridicole şi absurde” declaraţiile preşedintelui american care avertiza că SUA vor ataca 52 de obiective importante din Iran dacă Teheranul va riposta militar după uciderea generalului Qassem Soleimani. În aceeaşi notă, şi ziarul turc Sabah contestă decizia luată de preşedintele american, întrebându-se retoric: „Când Trump este considerat nelegitim în propria ţară, cum poate lua această măsură împotriva Iranului?”. „Membrii Partidului Democrat, care reprezintă jumătate din populaţia SUA, îl consideră pe Trump un preşedinte nelegitim. Camera Reprezentanţilor, unde Democraţii sunt majoritari, a votat săptămâna trecută demiterea lui Trump. În timp ce se află în această situaţie în ţara sa, cum poate oare Trump să decidă uciderea cu rachete a unui general din altă ţară? În plus, pe ce logică se poate baza când susţine că această crimă a fost comisă pentru a menţine pacea?”, se mai întreabă ziarul turc Sabah. Într-o şedinţă extraordinară, Parlamentul irakian a votat o rezoluţie prin care cere guvernului să pună capăt prezenţei forţelor militare străine pe teritoriul irakian. În rezoluţie se arată că „Guvernul irakian trebuie să pună capăt prezenţei tuturor forţelor străine în Irak şi să le interzică să utilizeze spaţiul terestru, aerian sau naval pentru orice motiv”, notează The Independent. Rezoluţia nu are un caracter obligatoriu pentru executivul irakian însă premierul Adel Abdul Mahdi şi-a reiterat susţinerea pentru interzicerea prezenţei militare străine. Citând un diplomat american, The Independent mai arată că retragerea trupelor SUA din Irak va duce la o creştere a influenţei iraniene în ţară. Şi după moartea lui Soleimani, Iranul „este încă o ameninţare”, opinează Haaretz. Qassem Soleimani „a planificat și pus în practică strategia și ideologia care aspirau să transforme Iranul într-o putere regională cu influență internațională. Acea aspirație nu a murit odată cu el. Organizația condusă de el, forța Quds a Gărzilor Revoluționare, cu toate capacitățile ei militare și economice, este numai o parte a ierarhiei politice și militare a Republicii Islamice. În fruntea ei se află conducătorul suprem al Iranului, ayatolahul Ali Khamenei, care nu intenționează să renunțe la obiectivele sale și va continua să lupte pentru supraviețuirea și materializarea planurilor sale. Acum se adaugă acelor obiective intenția declarată a Iranului de a trece la represalii cu o ‘răzbunare zdrobitoare’ pentru asasinarea vârfului său de lance”, arată Haaretz.
Uciderea generalului iranian a dus la o creştere rapidă a preţului petrolului, pe bursele mondiale fiind înregistrate creşteri între 3 şi 4%, notează la Libre Belgique. Pe fondul acestei creşteri a preţului internaţional al petrolului, Grecia şi Macedonia de Nord au început să primească gaze naturale din Rusia, prin gazoductul Turkish Stream. Într-un interviu acordat postului public de radio din Bulgaria, BNR, directorul general al Bulgartransgaz, Vladimir Malinov, a declarat că Bulgaria nu mai primeşte gaze prin conducta Trans Balkan, care traversează România şi Ucraina. Reuters notează că Rusia doreşte să reducă livrările de gaze spre Europa prin Ucraina în contextul conflictului din Donbass. Astfel Rusia a construit magistrala Turkish Stream, care traversează Marea Neagră spre Turcia, şi doreşte să îşi majoreze capacitatea de export prin gazoductul North Stream, spre Germania, prin Marea Baltică. „Deși Rusia și Ucraina au semnat la sfârșitul lui 2019 un acord pe cinci ani privind tranzitul gazelor către Europa, volumul acestuia va scădea de la 65 de miliarde de metri cubi în 2020, la 40 de miliarde anual în perioada 2021-2024. Cândva aliate, relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat în urma anexării Crimeii în martie 2014 și a capturării unei porțiuni din estul Ucrainei de către separatiști pro-Kremlin”, aminteşte Reuters.
Cu mai puţin de o lună înainte de separarea Marii Britanii de Uniunea Europeană, moment ce ar urma să aibă loc pe 31 ianuarie, numărul persoanelor care încearcă să traverseze ilegal Canalul Mânecii cunoaşte o creştere rapidă. „Teama de Brexit îi lansează pe migranţi în voiaje periculoase ca să ajungă în Marea Britanie înainte de închiderea graniţelor”, titrează Newsweek. După ce în 2018, doar câteva sute de imigranţi ilegali au încercat să ajungă în Marea Britanie la bordul unor mici ambarcaţiuni, numărul acestora a depăşit 1.000 în 2019, potrivit poliţiei de frontieră. „Traficanţii s-au pus pe treabă, grăbindu-se să le transmită migranţilor şi azilanţilor că frontierele Marii Britanii sunt „pe cale să se închidă” de îndată ce ţara va ieşi din Uniunea Europeană. Puterea de convingere a traficanţilor pare să fi fost eficientă, migranţii ajungând să plătească între £6000 şi £10000 ca să traverseze canalul în mici ambarcaţiuni pentru a ajunge în Regatul Unit. Cum preţurile sunt ridicate, nu de puţine ori, migranţii ajung să accepte să se împrumute de la traficanţi, ulterior ei devenind nişte sclavi imediat ce pun piciorul în Marea Britanie”, mai arată Newsweek.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
