Iranul a denunţat aproape toate obligaţiile asumate prin Acordul nuclear încheiat cu ţările europene

Milioane de oameni au umplut duminică străzile Teheranului, cu ocazia înmormântării generalului Qasem Soleimani – scrie The Guardian. O mulţime aşa de mare s-a mai adunat în Iran acum 30 de ani, în anul 1989, la înmormântarea liderului religios al revoluţiei iraniene, ayatollahul Ruhollah Khomein.

Uciderea şefului spionajului iranian a unit în mod vizibil populaţia ţării. Amintirea demonstraţiilor din noiembrie şi a înăbuşirii lor sângeroase – când peste 300 de protestatari au murit în urma intervenţiei forţelor de ordine – astăzi s-a estompat. Iranienii s-au alăturat guvernului sub lozinca tradiţională a regimului din Teheran: „Moarte Americii! Moarte Israelului!”.

Având în vedere impactul evenimentului, de duminică în Iran a trecut aproape neobservată ştirea că guvernul din Teheran a denunţat aproape toate obligaţiile ce decurg din Acordul nuclear încheiat în anul 2015 şi nu-și mai limitează programul nuclear. Până acum, convenţia a garantat că regimul din Teheran nu va dezvolta bomba atomică, însă în urma deciziei de acum, cercetătorii iranieni pot crea chiar şi uraniu de o puritate de 90%, ceea ce se poate utiliza ca armă deosebit de distructivă. Cu toate acestea, este improbabil că guvernul iranian s-ar pregăti pentru fabricarea armelor nucleare, pentru că executivul menţine în continuare cooperarea cu Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică (IAEA) şi reprezentanţii instituţiei au posibilitatea să verifice ce se întâmplă în centralele nucleare ale Iranului.

Acordul nuclear iranian a fost semnat iniţial de şase state: Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Germania, China, şi Rusia pe de o parte şi Iranul pe de altă parte. Esenţa acestui pact a fost ca Iranul – sub supravegherea IAEA – să-și limiteze activitatea în domeniul nuclear, în schimb vor fi ridicate sancţiunile economice împotriva statului persan. Prima fisură a acestui act a avut loc în luna mai a anului 2018, atunci când preşedintele Statelor Unite, Donald Trump a anunţat retragerea SUA din acest acord în mod unilateral. Motivul invocat de Trump a fost că este nevoie de un acord nou, mai cuprinzător, care să limiteze influenţa Iranului în zonă. Guvernul din Washington a încercat ca prin sancţiuni dure să-i oblige pe reprezentanţii statului persan să se aşeze la masa tratativelor, însă până în prezent fără succes. La presiunile americane, rând pe rând toate firmele europene au reziliat contractele pe care le aveau în Iran, din cauză că sancţiunile au fost aplicate şi firmelor care aveau contracte cu parteneri ianieni. Cu toate acestea, semnatarii europeni nu au denunţat acordul, dimpotrivă au dat asigurări Teheranului, că vor asigura profitul economic în urma menţinerii pactului. Eforturile Uniunii Europene prin care au creat un mecanism pentru evitarea sancţiunilor americane, nu au dat roade, iar firmele europene au rămas prudente şi s-au ţinut departe de Iran. Guvernul din Teheran, invocând această situaţie, îşi denunţă treptat din luna mai a anului trecut obligaţiile pe care şi-a asumat prin acest acord. Este posibil că din cauza uciderii lui Qasem Soleimani guvernul a luat o decizie mai drastică, dar hotărârea anunţată duminică a fost oricum de aşteptat, având în vedere că a expirat ultimatumul de 60 de zile dat pentru reluarea contractelor de infrastructură cu firmele europene, şi acest lucru nu s-a realizat. Ministrul de externe iranian Javad Zarif, a declarat şi de data aceasta că măsura este reversibilă dacă aşteptările iraniene se vor realiza. Declaraţiile guvernelor din Marea Britanie, Franţa şi Germania însă nu dau motive de optimism. Cele trei state, printr-o declaraţie comună, au somat Iranul să-și respecte obligaţiile asumate prin pactul nuclear. Ministrul de externe german Heiko Maas, printr-o declaraţie acordată postului de radio Detschlandfunk, a reafirmat că vor să salveze acordul, dar nu pot accepta încălcarea atât de gravă a înţelegerii. Este de aşteptat ca puterile europene să anunţe chiar de săptămâna aceasta măsurile pe care le vor adopta în urma deciziei Iranului.

Székely Ervin, Rador