Revista presei internaţionale – 30 ianuarie

Scena politică europeană este în centrul atenţiei presei internaţionale. Parlamentul European a ratificat, cu o largă majoritate, acordul pentru Brexit care stabileşte condiţiile divorţului Regatului Unit de Uniunea Europeană, anunţă Euronews. Negociatorul-şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, le-a urat „numai bine” britanicilor, dar a avertizat asupra riscului unei rupturi brutale a schimburilor între cele două părţi, dacă nu reuşesc să se înţeleagă în acest an asupra viitoarei lor relaţii, consemnează La Libre Belgique. Vineri, puţine festivităţi oficiale vor marca plecarea Marii Britanii din UE, pe reşedinţa din Downing Street 10 urmând să fie proiectat un ceas care va semnala ultima oră a ţării în UE, însă această zi va marca începutul a ceea ce ar putea fi o grea bătălie în vederea finalizării unui acord comercial până la sfârşitul anului, subliniază The Guardian. Brexit ar putea coincide cu o renaştere francofonă în Europa, cu o revenire în prim-plan a utilizării limbii franceze pe tot teritoriul Uniunii, crede Le Soir. Regatul Unit iese din orbita UE, avansând către îmbrăţişarea Americii, titrează The Wall Street Journal. Întrebarea pentru Londra este ce fel de partener vor avea SUA în epoca lui Donald Trump, notează ziarul american. Cu două zile înainte de Brexit, şeful diplomaţiei americane, Mike Pompeo, vizitează Londra pentru a încerca să aplaneze divergenţele cu aliatul său istoric, având misiunea de a reafirma relaţia specială americano-britanică şi de a discuta despre modul de a lărgi şi aprofunda legăturile comerciale, scrie La Libre Belgique. După Londra, Mike Pompeo va merge în Ucraina, Belarus, Kazahstan şi Uzbekistan, menţionează ziarul belgian. În privinţa Europei emergente, Brexit va priva această regiune de unul dintre cei mai buni prieteni ai săi, este de părare Emerging Europe, care se întreabă cine va mai susţine extinderea acum, după ce Marea Britanie a fost unul dintre primii avocaţi ai avansării către Est a blocului comunitar, ca şi spre Balcanii de Vest. Va putea Polonia să devină noul promotor al extinderii? întreabă Emerging Europe şi opinează că ţările din Balcanii de Vest – şi din Caucaz – cu siguranţă speră acest lucru. La rândul său, România se declară în favoarea perspectivei europene a Albaniei şi Macedoniei de Nord, subliniază Euractiv Greece. Un proces credibil de extindere a Uniunii Europene este o investiţie strategică în stabilitatea, securitatea şi prosperitatea nu doar a statelor candidate la aderare, ci şi a întregului continent, a subliniat ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, citat de Euractiv Greece. Şi Croaţia, deţinătoarea actuală a preşedinţiei rotative a Uniunii, a menţionat importanţa extinderii ca garanţie a progresului şi a stabilităţii europene, adaugă Euractiv Greece.
La Geneva, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a făcut apel la un efort mondial concertat pentru oprirea epidemiei cu noul coronavirus, informează presa internaţională. La Beijing, preşedintele Xi Jinping a ordonat armatei să contribuie la lupta contra noii epidemii provocate de coronavirus, scrie Europa Press. Uniunea Europeană pregăteşte repatrierea din China a aproximativ 600 de cetăţeni ai săi din 14 ţări membre, între care şi România, relatează Washington Post. UE a oferit ajutor Chinei pentru a face faţă virusului şi poate mobiliza finanţări de urgenţă şi echipe medicale, dacă este nevoie, adaugă The Journal. La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin a cerut guvernului să fie pregătit pentru a face faţă unui posibil focar al noului virus, având în vedere că Rusia împarte o lungă frontieră cu China şi până la 2 milioane de turişti chinezi vizitează ţara în fiecare an, notează Russia Today. Pe de altă parte, epidemia ar putea să afecteze creşterea economică în China, titrează El Mundo, iar ziarul canadian Financial Post anunţă că Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) doreşte să extindă reducerile producţiei de petrol din martie cel puţin până în iunie, şi ar putea înăspri reducerile dacă cererea de petrol în China va fi diminuată semnificativ prin răspândirea virusului.
Continuă comentariile privind planul de pace pentru Orientul Mijlociu, lansat de preşedintele american Donald Trump. Planul de pace al lui Trump şi al lui Netanyahu arată mai mult ca o foaie de parcurs pentru viitorul politic al celor doi lideri, mai degrabă decât pentru viitorul Orientului Mijlociu, ironizează The New York Times. Adevăratul scop al planului lui Trump, dezvăluit cu mai puţin de un an înainte de alegerile prezidenţiale din SUA şi înaintea unui vot important în Parlamentul israelian privind imunitatea premierului Benjamin Netanyahu, este cel legat de putere, nicidecum de pace, opinează Politico. Israelul trebuie să accepte planul ca pe o temelie pentru continuarea discuţiilor cu Statele Unite şi, dacă guvernul israelian va răspunde cu înţelepciune şi curaj, planul lui Trump s-ar putea dovedi un moment istoric de cotitură, comentează The Jerusalem Post. În ceea ce-l priveşte, preşedintele palestinian Mahmoud Abbas a respins categoric strategia administraţiei americane, notează Newsweek şi adaugă că Iranul a numit planul „trădarea secolului”, iar Turcia îl consideră ca fiind „mort în faşă”. Din lumea arabă, Iordania a cerut o soluţie justă şi durabilă care să respecte drepturile palestinienilor, Egiptul a solicitat ambelor părţi implicate să analizeze viziunea americană şi să deschidă canalele de dialog şi reluarea negocierilor, iar Arabia Saudită a declarat că va susţine orice cale de soluţionare corectă şi cuprinzătoare a chestiunii palestiniene, consemnează Newsweek./czaharia/abuzoian

Cristina Zaharia