Deși alegerile parlamentare au avut loc în octombrie 2019, doar duminica aceasta cele două partide care au primit cele mai multe voturi au anunţat că au reuşit să termine negocierile pentru formarea guvernului. Astfel, astăzi noul guvern condus de Albin Kurti, preşedintele partidului naţionalist Vetëvendosje (Autodeterminare) poate primi votul parlamentului. Din coaliţie mai face parte Uniunea Democrată Kosovară (LDK), formaţiune politică de centru dreapta şi reprezentanţii minorităţilor naţionale. Anunţul a fost făcut ieri în cadrul unei conferinţe de presă extraordinare, de către Albin Kurti şi Isa Mustafa, preşedintele LDK – transmite Deutsche Welle. Cei doi au declarat că au semnat protocolul de coaliţie şi au reuşit să împartă şi portofoliile.
Conform documentului, Guvernul Kosovar va fi format din 15 ministere, dintre care 6 va primi Vetëvendosje, 6 LDK şi trei minorităţile naţionale. Deocamdată nu se ştie dacă vor fi şi miniştri fără portofoliu şi nu se ştie câţi viceprim-miniştri vor ajuta munca lui Albin Kurti. Potrivit informaţiilor presei kosovare pactul guvernamental conţine o prevedere potrivit căreia preşedintele parlamentului ales în decembrie, Glauk Konjufca trebuie să demisioneze şi locul său va fi preluat de un deputat al LDK, cel mai probabil Vjosa Osmani.
Legislativul kosovar are 120 de locuri. Dintre acestea, 29 de locuri revin formațiunii Vetëvendosje, iar 28 de locuri sunt ocupate de LDK. Cu sprijinul partidelor, minorităţilor naţionale cele două forţe politice pot obţine majoritatea parlamentară. Vetëvendosje şi LDK au început negocierile imediat după anunţarea rezultatelor preliminare ale alegerilor. Cei doi preşedinţi de partid s-au aşezat la masa tratativelor de zeci de ori, dar timp de patru luni nu au reuşit să ajungă la o înţelegere. Potrivit presei, cea mai mare problemă nu a reprezentat-o nici programul guvernamental, nici distribuirea portofoliilor, ci persoana candidatului comun la alegerile prezidenţiale, care vor avea loc în anul 2021, când va expira mandatul actualului şef al statului, Hashim Thaci. Isa Mustafa ar fi dorit ca viitorul preşedinte să provine din rândurile LDK, iar Albin Kurti prefera un preşedinte neafiliat politic. Deocamdată nu se ştie dacă şi în această chestiune cele două partide au reuşit să ajungă la numitor comun.
Sarcina cea mai importantă a noului guvern va fi reluarea dialogului cu Serbia, având în vedere că discuţiile s-au întrerupt în luna noiembrie a anului 2018, când conducerea din Kosovo a aplicat o vamă de 100% pentru mărfurile sârbeşti.
Kosovo a fost parte a Serbiei şi şi-a proclamat independenţa în anul 2008 faţă de Belgrad. Serbia şi o serie de state europene – printre care şi România – nu recunosc Kosovo ca fiind un stat independent. Între timp Uniunea Europeană face presiuni asupra ambelor state pentru a normaliza relaţiile bilaterale. În cazul Serbiei aceasta este una din condiţiile aderării la UE. Se pare însă că diplomaţia sârbă va avea o problemă serioasă în aceste negocieri, având în vedere că Vetëvendosje este considerat un partid naţionalist radical. Amintirile războiului din 1995 încă nu s-au estompat. Foarte multe familii albaneze din Kosovo și-au pierdut membrii în acel conflict.
Székely Ervin, Rador
