Într-o declaraţie acordată Agenţiei Mediafax, preşedintele UDMR Hunor Kelemen i-a îndemnat pe locuitorii din Ditrău la calm şi la respingerea concepţiilor extremiste. Kelemen a precizat că UDMR luase o poziţie deja în cursul zilei de miercuri respingând orice formă de manifestare a urii. După cum a precizat nu se poate tigmatiza o întreagă comunitate pe baza principiului vinovăţiei colective „din caua unui preot exaltat şi a unor persoane care au recurs la susţinerea unor opinii inacceptabile şi nesustenabile”.
Kelemen a transmis celor din Ditrău „să-şi păstreze calmul, să nu se lase manipulaţi şi să respingă orice formă a extremismului”. A atras atenţia asupra faptului că greşesc cei care ajung pe marginea celor întâmplate la Ditrău la concluzia că maghiarii şi UDMR sunt extremişti: „Nu vor găsi o referire la aşa ceva nici în programul nostru şi nici în declaraţiile noastre. Este posibil ca pe de o parte să se afle un întreprinzător dornic de câştig şi mai dur, iar de partea cealaltă să se afle oameni supăraţi, dar ceea ce s-a întâmplat nu caracterizează comunitatea şi cu atât mai mult UDMR. Cei doi muncitori din Sri Lanka nu sunt imigranţi ilegali, ci muncitori care au venit să lucreze în mod legal. De forţă de muncă este nevoie, iar aceştia sunt primiţi cu plăcere” – a formulat Kelemen.
De altfel, problema muncitorilor sezonieri de la Ditrău se află şi în continuare în centrul atenţiei. La cele întâmplate au reacţionat şi politicieni importanţi, respectiv persoane din viaţa publică şi instituţiile statului român.
Vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan a afirmat că evenimentele de la Ditrău pun România într-o situaţie delicată în Europa. În opinia sa retorica plină de ură a fost difuzată şi în România de către Fidesz. Într-o manieră similară s-a pronunţat şi preşedintele Academiei Române, istoricul Ioan Aurel Pop. Acesta crede că incidentul de la Ditrău are rădăcini mai adânci care duc al intoleranţă, excludere, xenofobie şi rasism. Preşedintele Academiei a menţionat că statul ungar duce o politică restrictivă şi discriminatorie faţă de străini, ridică „ziduri şi garduri” la frontierele ţării, iar efectul acestor acţiuni ajung prin intermediul televiziiunilor şi la locuitorii Ţinutului Secuiesc. După cum a menţionat, România priveşte într-un mod cu totul diferit problema imigraţiei, iar Ditrăul se află pe teritoriul României şi trebuie să se supună „legilor, moralităţii şi politicii de stat ale României”.(MTI)
https://magyarnemzet.hu/kulfold/kelemen-hunor-nyugalomra-es-a-szelsosegek-elutasitasara-intette-a-ditroiakat-7738103//istanesc/czaharia
MAGYAR NEMZET (Ungaria), 3 februarie 2020
Traducerea: Imola Stănescu
