Oportunităţile oferite de piaţa britanică lucrătorilor europeni după decuplarea Londrei de Uniunea Europeană, dar şi problematica epidemiei de coronavirus se află printre principalele teme urmărite de presa internaţională în aceste zile. Într-un articol publicat în cotidianul The Sun, ministrul britanic de interne, Priti Patel, a avertizat că din 2021 muncitorii străini slab calificaţi nu vor mai găsi oportunităţi de angajare, iar lucrătorii cu calificare vor trebui să demonstreze că au un contract ferm şi că îndeplinesc cerinţele de calificare şi de cunoaştere a limbii engleze. „De anul viitor, lucrătorii calificaţi vor trebui să obţină puncte suficiente pentru a munci în Regatul Unit. Ei vor trebui să vorbească limba engleză, să aibă o ofertă fermă de muncă şi să îndeplinească cerinţele salariale”, precizează The Sun. Potrivit Reuters, prin noul sistem de imigraţie, autorităţile de la Londra urmăresc eliminarea forţei de muncă ieftină, slab calificată, din numeroase ţări europene, şi utilizarea resurselor umane locale.
Viitorul buget european, în urma Brexit, este un alt aspect urmărit şi comentat de presă. După ieşirea Marii Britanii, „ne batem ca dihorii într-un sac” pe tema viitorului buget european, a spus un diplomat UE, citat de The Guardian. „Retragerea Regatului Unit din UE a lăsat o uriaşă gaură în bugetul blocului pe următorii şapte ani, 2021-2027. Acoperind subiecte de la subvenţiile agricole la programe ştiinţifice şi eforturile UE de a combate urgenţa climatică, noul cadru financiar multianual trebuie convenit de lideri şi de Parlamentul European, din ce în ce mai impredictibil, înainte de sfârşitul anului. În lipsa unui acord, totul riscă să ajungă în impas în decurs de numai nouă luni. Toţi vor trebui să dea mai mulţi bani. Nimeni nu vrea. Capitalele UE se pregătesc să dea o luptă când se vor întâlni joi la Bruxelles”, comentează The Guardian. Pe de altă parte, negocierile Marii Britanii pentru viitorul acord cu UE par îngreunate de faptul că ministrul de Finanţe, Sajid Javid, şi-a înaintat demisia în mod neaşteptat, scrie Financial Times. Calculele pentru bugetul britanic şi pentru viitorul acord sunt umbrite de decizia domnului Javid, „primul ministru al Finanţelor care demisionează în urma unei neînţelegeri pe Downing Street, după Nigel Lawson, în 1989”, mai arată Financial Times.
Presa continuă să exprime temerile comunităţii internaţionale legate de extinderea epidemiei de coronavirus, în contextul în care numărul deceselor se apropie de 1.700. În timp ce autorităţile de la Beijing, citate de agenţia China Nouă, susţin că sunt depuse toate eforturile pentru a limita extinderea epidemiei, publicaţia americană Foreign Policy comentează, sub titlul „Cum a periclitat lumea incompetenţa Chinei”, că „Măsurile pe care le vor lua în următoarele zile autorităţile de la Beijing vor decide soarta virusului şi dacă se va extinde la nivel global încât să devină o pandemie. Guvernul chinez are puţin timp pentru a preveni o catastrofă”. „Criza politică din China generează o îngrijorare globală în legătură cu credibilitatea datelor furnizate de guvernul chinez, cu utilitatea ghidurilor chinezeşti legate de modul în care se împrăştie virusul, despre cine este în pericol şi măsurile luate pentru a proteja sănătatea medicilor care cad victime bolii pe care încearcă să o trateze”, mai comentează Foreign Policy.
Din domeniul securităţii europene, Le Figaro face un rezumat al conferinţei de la München, în care aminteşte că preşedintele Franţei „a pledat pentru o Europa a apărării mai puternică și proiecte comune”, fără a diminua rolul NATO. „La câteva zile după discursul lui în fața Școlii de Război de la Paris, unde a propus integrarea țărilor europene într-un dialog despre descurajarea nucleară, Emmanuel Macron a venit în capitala bavareză să testeze reacția celorlalte cancelarii occidentale. ‘Avem nevoie de o Europă a apărării mai puternică și de proiecte de capabilitate comune’, a declarat locatarul de la Palatul Élysée, citat de Le Figaro. Iar La Libre Belgique comentează că „Parisul consideră că Germania, care rămâne foarte atlantistă, nu se implică destul în materie de apărare europeană. Franța regretă și faptul că proiectul de buget al Zonei Euro, susținut de șeful statului francez pentru a relansa investițiile în Europa, a fost frânat de Berlin”. La München, secretarul american de Stat a anunţat că SUA vor finanţa cu un miliard de dolari proiecte energetice în Europa de Est, în încercarea de a reduce dependenţa energetică a europenilor faţă de Rusia, informează Le Figaro. 12 state membre UE, care fac parte din Iniţiativa celor Trei Mări – printre care şi România – vor beneficia de această iniţiativă care „are drept obiectiv întărirea cooperării în domeniile energiei, infrastructurii şi securităţii, în principal faţă de Rusia, pe care mai mulţi membri o consideră o ameninţare directă”, mai arată Le Figaro.
Tot din presa de limbă franceză aflăm că „După pierderile din 2019, Renault nu exclude închiderea unor uzine” din Hexagon sau din alte ţări, după cum afirmă directorul interimar al producătorului auto, citat de La Tribune. Grupul Renault a ajuns pe roșu la bursă anul trecut pentru prima dată din 2009, înregistrând o pierdere netă de 141 de milioane de euro, iar pentru acest an se estimează noi valori negative. France 24 reţine că directorul interimar al grupului se declară convins că Renault are „toate atuurile” să își revină, cu referire „la vehiculele electrice, unde Renault este pionier, și la gama de vehicule ‘low cost’, în care filiala românească Dacia este vârf de lance în Europa”./fmatei/abuzoian/atataru
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
