Epidemia de coronavirus a depăşit deja bilanţul de 3.000 de morţi şi continuă să aibă consecinţe serioase în lume, constată presa internaţională. Virusul a fost depistat în cel puţin 65 de ţări, titrează The New York Times. Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor a ridicat riscul de infecţie în Uniunea Europeană de la moderat la crescut, informează EUObserver. Comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni, a cerut ţărilor membre ale UE să susţină economia fragilizată de apariţia virusului printr-un răspuns bugetar coordonat, adaugă Boursorama. Aceeaşi publicaţie detaliază că, miercuri, miniştrii de finanţe ai celor 19 ţări din Zona Euro vor avea o reuniune telefonică pentru a analiza situaţia şi a stabili măsuri de urgenţă, ca asigurarea lichidităţilor pentru firme. Coronavirusul va reduce creşterea economică globală în acest an şi ar putea împinge Zona Euro spre recesiune, dacă epidemia devine mai gravă decât se estimează, avertizează Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, OECD, după cum scrie Politico. În cel mai bun caz, creşterea din acest an este pe cale să scadă cu jumătate de punct procentual, până la 2,4%, însă într-un scenariu mai pesimist creşterea globală ar putea scădea până la 1,5 puncte procentuale în 2020, ceea ce ar putea cufunda mai multe economii în recesiune, inclusiv cea a Japoniei şi a unor state din Zona Euro, apreciază OECD, citată de Politico. Temerile că epidemia ar putea încetini creşterea au redus deja preţurile dinainte scăzute la gazele naturale, la cel mai mic nivel din ultimii ani, arătând cât de legată a devenit piaţa SUA de cele de peste ocean, menţionează The Wall Street Journal. Însă speranţele că băncile centrale vor lua măsuri pentru un răspuns monetar coordonat au însufleţit puţin pieţele globale, după pierderile grele de săptămâna trecută, notează The Washington Post.
Un alt motiv de preocupare, criza umanitară a refugiaţilor sperie din nou Europa. Provocarea cu care se confruntă Grecia în faţa afluxului de refugiaţi din Turcia este o provocare europeană, a asigurat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care se deplasează azi la frontiera greco-turcă, împreună cu preşedintele Consiliului şi cel al Parlementului European, Charles Michel şi David Sassoli, relatează New Europe. Grecia are întreaga noastră susţinere, a subliniat von der Leyen, citată de New Europe. În această direcţie vine şi mesajul premierului Kyriakos Mitsotakis, care subliniază că „frontierele Greciei sunt graniţele externe ale Europei şi le vom apăra”, detaliză I Efimerida. Atunci când cazurile de coronavirus vor exploda în rândul migranţilor sau în mijlocul taberelor acestora, criza va fi enormă, iar presiunea politică va fi complexă, avertizează Diário de Notícias. Toate soluţiile posibile sunt dificile, dar nu trebuie să fie mai rele decât cele pe care le avem deja: Erdoğan, transformat în grănicerul Europei, şi patru ani fără a se lua decizii, completează ziarul portughez. UE se aşteaptă ca Turcia să respecte acordul care urmăreşte să împiedice migranţii să ajungă în Europa, semnalează La Libre Belgique, după ce Ankara a avertizat asupra posibilităţii unui nou aflux. Însă Turcia aşteaptă ca Uniunea Europeană să ofere sprijin în criza refugiaţilor şi în problema siriană, menţionează Milliyet. Adică problema refugiaţilor nu este numai problema Turciei, ci a tuturor, iar Ankara doreşte încheierea jocurilor periculoase în regiune, explică ziarul turc. Iar cotidianul turc Sabah conchide că, de acum încolo, nicio soluţie nu este posibilă fără un acord între Statele Unite, Rusia şi Turcia.
Într-un comentariu despre problemele generate de corupţie şi abordarea acestui fenomen, sub titlul „Eradicarea corupţiei este o bătălie perdantă”, cotidianul The Times opinează că nici votul pentru politicienii exterminatori ai corupţiei, nici eforturile intense ale activiştilor internaţionali ai binelui nu par a avea un efect prea mare, iar cleptocraţii est-europeni ar putea fi trataţi doar prin focalizarea asupra prevenţiei. După căderea Cortinei de Fier, constată The Times, ţările ex-comuniste au beneficiat de cantităţi uriaşe de ajutor din afară, dar progresele realizate în privinţa corupţiei sunt modeste. Conform clasamentelor publicate de Transparency International, fostul imperiu sovietic şi ex-Iugoslavia sunt depăşite doar de Africa Subsahariană, scrie ziarul britanic. În acelaşi timp, lecţia ultimilor 30 de ani în Europa de Est este că elitele noi sunt fie ineficiente, fie îşi propun activ să moştenească privilegiile cleptocraţilor pe care îi dizlocă. Iar cheia acestei probleme, spune specialista în domeniu, Alina Mungiu-Pippidi, este focalizarea asupra prevenţiei, mai degrabă decât asupra medicamentului. Eliminarea privilegiilor şi concesiilor administrative din economie îndepărtează o sursă importantă de corupţie, spune ea şi crede că transparenţa este de ajutor, cum ar fi publicarea online a bugetelor pentru serviciile publice, astfel încât toţi să vadă pe ce sunt cheltuiţi banii. Acest lucru a dat roade în Estonia şi, în pofida unor derapaje recente, în Georgia şi ar putea avea efect şi în alte părţi, căci, odată ce corupţia devine excepţia, nu regula, este mai uşor de tratat, notează The Times. Dar, semnalează ziarul britanic, China, asemenea Rusiei, nu are niciun interes în diminuarea corupţiei. Dimpotrivă, aceste ţări o aţâţă: opacitatea le permite să îşi avanseze interesele geopolitice, şi nu doar în ţările emergente.
Cristina Zaharia
