Revista presei internaţionale – 4 martie

Epidemia de coronavirus ocupă în continuare primele pagini ale presei internaţionale. Ziarele străine scriu însă şi despre alegerile din Israel, câştigate de premierul Netanyahu, şi despre alegerile primare ale Partidului Democrat din Statele Unite, ajunse în etapa „Super Tuesday”, care ar putea fi decisivă pentru stabilirea contracandidatului actualului preşedinte şi candidat incontestabil al republicanilor, Donald Trump.
Locul de unde a pornit epidemia, China se teme acum de o „recontaminare din străinătate”, remarcă Le Soir. Le Monde detaliază: „ca o ironie, în timp ce contagierea cu noul coronavirus pare de acum să se înscrie pe o pantă descendentă în China, dar continuă să ia amploare în alte părţi, autorităţile chineze se tem de apariţia unor noi contaminări pornind de la bolnavii infectaţi în alte ţări”. În aceste condiţii, întrucât „sănătatea publică este o provocare comună cu care se confruntă omenirea”, preşedintele Xi Jinping face apel la o „cooperare internaţională în domeniul cercetării ştiinţifice”, scrie agenţia de presă Xinhua. Deocamdată însă, Iranul, care numără 2.000 de îmbolnăviri din care 23 de parlamentari, „mobilizează 300.000 de soldaţi şi voluntari” împotriva „celei mai letale epidemii de coronavirus din afara Chinei”, după cum informează The Guardian. În încercarea de a combate riscul reprezentat de coronavirus pentru economie, Rezerva Federală americană „răspunde agresiv”, reducând dobânda de referinţă cu jumătate de punct procentual,  aceasta fiind cea mai importantă reducere de urgenţă de la apogeul crizei financiare din 2008, consemnează USA Today. La rândul său, şi Banca Centrală Europeană se declară „gata să ia ‘măsuri adecvate şi ţintite'”, pentru a contracara impactul epidemiei, notează Financial Times.
Ziarele străine acordă atenţie şi alegerilor din Israel. „Victoria clară obţinută la al treilea scrutin organizat în mai puţin de un an ar urma să-i permită (premierului interimar) Netanyahu să formeze rapid o coaliţie de dreapta”, scrie Jerusalem Post. Un alt cotidian israelian, Ha’aretz apreciază că „victoria inculpatului Benjamin Netanyahu reprezintă o înfrângere pentru statul de drept şi pentru orice israelian care doreşte să trăiască într-o ţară democratică guvernată de lege şi în care nimeni să nu se afle mai presus de aceasta” şi „este o zi neagră pentru oricine dorea să lase în urmă coşmarul anilor în care Netanyahu s-a aflat la putere, ani caracterizaţi prin învrăjbire şi rasism”. În editorialul său, Ha’aretz punctează că „spre deosebire de cele două scrutinuri anterioare, desfăşurate pe vremea când premierul mai era încă doar suspectat de diverse delicte, Netanyahu a candidat la alegerile pentru Knesset de luni ca un om pus sub acuzare pentru mită, fraudă şi abuz de încredere în trei cazuri separate”. Iar concluzia ar fi că „alegerile de luni trebuie interpretate ca fiind un vot de neîncredere în sistemul juridic, în poliţie, în procuratură şi în procurorul general”, opinează Ha’aretz. „Alegătorii din Israel fie nu cred acuzaţiile care i se aduc premierului lor – fie nu le pasă”, consideră The Guardian. Iar Le Monde face socoteala că „împreună cu aliații din dreapta radicală și partidele evreiești ultraortodoxe, Likud ar putea aduna un total de 59 de locuri în Knesset (Parlament), la două locuri distanță de majoritatea parlamentară şi îl citează pe secretarul general al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei care estimează că au câştigat „colonizarea, anexarea şi apartheidul”.
Şi alegerile primare ale Partidului Democrat din Statele Unite stârnesc interesul presei străine. Votul desfăşurat concomitent în 14 state federale americane, în cadrul aşa-numitei „Super Tuesday”, a arătat că „Joe Biden are o poziţie puternică în sudul SUA şi domină cursa electorală, sprijinul venind mai ales din partea electoratului moderat liberal. Pe locul doi se clasează Beernie Sanders, votat mai ales de electoratul tânăr, dar rezultatul final se va şti după numărarea voturilor în California, statul cu cea mai mare miză electorală, având cel mai mare număr de delegaţi”, scrie Washington Post. Competiţia democraţilor se îndreaptă spre o întrecere între cele două persoane, senatorul Bernie Sanders şi fostul vicepreşedinte Joe Biden, „miza fiind definirea Partidului Democrat”, observă USA Today. Iar Le Figaro constată că „avalanşa de voturi organizate în 14 state ar putea avea un impact decisiv asupra desemnării rivalului care îl va înfrunta pe Donald Trump în noiembrie”.
Ziarul francez La Croix îşi îndreaptă privirile şi spre capitala română, a cărei primăriţă „a suprimat noua taxă de mediu menită a reduce traficul rutier din oraş”. „Cu patru luni înainte de alegerile locale, opozanţii ei denunţă o manevră electorală” într-o ţară „vizată în două rânduri de Comisia Europeană, în mai 2018 şi februarie 2020, pentru nerespectarea obligaţiilor privind poluarea atmosferică”, care „provoacă peste 25.000 de morţi premature pe an”, punctează cotidianul francez. Şi tot din Franţa, Le Figaro atenţionează că, potrivit unui studiu, „poluarea aerului reduce speranţa de viaţă cu trei ani” şi provoacă 8,8 milioane de decese premature anual în lumea întreagă, această „pandemie” fiind de 19 ori mai letală decât malaria, făcând de nouă ori mai multe victime decât SIDA şi aproape de trei ori mai multe decât alcoolul. Acest „dezastru ar putea fi evitat ‘în mare parte prin înlocuirea combustibililor fosili cu surse regenerabile curate'”, subliniază autorii studiului publicat în Revista Societăţii Europene de Cardiologie. Şi dacă cel mai afectat este continentul asiatic, „în Europa, cele mai poluate state sunt cele din fostul bloc sovietic, în special Bulgaria, Ungaria şi România”, evidenţiază Le Figaro.
(Adriana Buzoianu, RADOR)