Aproape un milion de refugiaţi, lupte dure şi un conflict din ce în ce mai deschis între regimul sirian şi armata turcă – aceasta este bilanţul crizei care a avut loc în ultimele luni în regiunea siriană Idlib. Evenimentele au condus la nașterea unor tensiuni între Rusia (care este aliatul guvernului sirian) şi Turcia (care sprijină opoziţia preşedintelui sirian Bashar al-Assad), chiar dacă până acum cele două părţi au reuşit să evite un conflict direct.
Ieri, preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan şi omologul său rus, Vladimir Putin au semnat la Moscova un acord de încetare a focului în Idlib. Nu este prima înţelegere de acest fel între cei doi lideri politici, pentru că din anul 2016 negocierile dintre Rusia şi Turcia au determinat practic soarta Siriei, mai ales după ce în toamna anului trecut Statele Unite treptat s-a retras din zonă. De această dată se pare că negocierile au fost dificile, pentru că abia după 6 ore de discuţii s-a ajuns la un compromis. Vladimir Putin şi Recep Tayyip Erdoğan în esență au reluat acordurile anterioare, la care au adus anumite modificări şi anume: acordul semnat în anul 2017 în Astana şi cel adoptat la Soci în anul 2018. Cea mai însemnată noutate a prezentului acord este că începând de duminică se vor organiza patrule mixte ruso-turce pe autostrada M4 care desparte în două părți regiunea Idlib, cu scopul de a asigura respectarea încetării focului. Pe ambele părţi ale autostrăzii se va crea o câte o fâşie de securitate de 6 km. Aceasta înseamnă implicit că teritoriul controlat de opozanţii regimului Assad se va reduce la aproximativ jumătate din suprafaţa actuală. O altă prevedere a acordului stabileşte că trebuie create condiţiile ca oamenii care s-au refugiat din calea armatei siriene să se întoarcă la locurile lor. Această clauză ar putea însemna că forţele guvernamentale siriene ar trebui să se retragă de pe teritoriile cucerite din decembrie şi până astăzi. Deocamdată însă, nu se poate şti ce consecinţe practice va avea acest acord, pentru că detaliile urmează să fie stabilite doar săptămâna viitoare de către experţii ruşi şi turci.
Mai sunt multe de făcut ca acordul semnat ieri să asigure o pace mai durabilă decât înţelegerile precedente. De exemplu, nu este clar ce se va întâmpla cu organizaţia jihadistă Hayat Tahrir al-Sham, care are legături cu teroriştii din al-Qaida. Lichidarea acestei organizaţii – care este dominantă în Idlib – a fost promisă de către Turcia încă din anul 2017 în Astana, dar până acum nu s-a întâmplat nimic şi formal din acest motiv armata siriană a declanşat ofensiva în Idlib în decembrie anul trecut. În cursul acestui atac însă forţele guvernamentale siriene – sprijinite de aviaţia rusă – au bombardat obiective civile, spitale, şcoli, cartiere întregi. Mulţi civili şi-au pierdut viaţa în cursul acestor operaţiuni militare.
În urma acestui acord există speranţa că pentru o perioadă luptele vor fi oprite. La dată de 12 ianuarie a fost încheiat cel mai recent armistiţiu, însă la vremea respectivă situaţia era diferită de cea actuală. Atunci supremaţia forţelor guvernamentale era indubitabilă. Sprijinită de aviaţia militară rusă, armata lui Assad ocupa una după alta localităţile din Idlib, care era ultimul bastion al rebelilor. Zilele trecute însă Turcia, în cadrul unor operaţiuni militare, a arătat cât de uşor poate să învingă armata siriană. Desigur pentru acest succes turc era necesară pasivitatea Rusiei, dar mesajul venit de la Ankara a fost clar: Erdoğan nu va permite ca Bashar al-Assad să câştige războiul civil. Cu ocazia anunţării armistiţiului preşedintele turc a declarat că în viitor vor riposta la atacurile armatei siriene.
Începând cu noaptea de vineri armele au încetat să mai sune în Idlib – transmitea azi dimineaţă Centrul de Observare a Drepturilor Omului din Siria (OSDH), care are o reţea de activişti extinsă în zonă. Agenţia de ştiri germane DPA, invocând surse ale OSDH, scrie că în toate fronturile mai importante se respectă armistiţiul. Cu puţin timp înainte de intrarea în vigoare a acordului, avioane militare ruseşti încă mai bombardau zona, iar artileria armatei guvernamentale a deschis focul asupra teritoriilor situate la vest de oraşul Hama, în schimb o dronă turcă lovea ţinte ale armatei siriene.
Székely Ervin, Rador
