Coronavirusul îşi continuă răspândirea în lume, Italia este parţial paralizată, iar veştile proaste din economie se acumulează, constată presa internaţională. În acelaşi timp, lumea priveşte spre Beijing pentru a vedea ce lecţii pot fi învăţate, după ce numărul de noi cazuri înregistrate în China a scăzut spectaculos, notează The Guardian. Europa intensifică măsurile împotriva coronavirusului şi încearcă să stăpânească panica, scrie Folha din Brazilia şi menţionează că Germania, Franţa, Austria şi România au decis interzicerea reuniunilor cu peste o mie de persoane, iar britanicii creează un grup de lucru pentru a identifica ştirile false sau dezinformarea şi pentru a răspunde cu îndrumări corecte. De asemenea, România a suspendat pentru două săptămâni toate zborurile spre şi dinspre Italia, unde lucrează aproximativ 1,3 milioane de români, în încercarea de a limita răspândirea virusului, adaugă Reuters. Coronavirusul a adus economia lumii la stadiul de supravieţuire, titrează The New York Times, informând că Rezerva Federală face eforturi să menţină calmul pieţelor financiare, în mijlocul tumultului.
În acelaşi timp, pieţele au fost în cădere liberă luni, sub un nou şoc, cel al prăbuşirii preţului petrolului, observă Financial Times. Cursul ţiţeiului a căzut brusc cu peste 25%, în situaţia în care OPEC nu a reuşit să ajungă la un acord pentru a reduce producţia, explică La Tribune. Bursa de pe Wall Street a înregistrat scăderi considerabile, după prăbuşirea dramatică a preţului petrolului, ca şi bursele din Asia şi Europa, reacţionând la riscul ce planează asupra activităţii economice globale, notează Bloomberg. Eurozona este prea calmă în faţa ameninţării coronavisulului, iar BCE nu ar trebui să discute doar dacă să încurajeze băncile să menţină fluxurile de credit, ci ar trebui să se ocupe direct de şocul economic cauzat de epidemie, crede Financial Times. Europa Centrală şi de Est îşi adună forţele pentru impactul economic al coronavirusului, titrează Emerging Europe şi adaugă că OECD a redus prognoza de creştere din acest an cu 0,5 puncte procentuale, la 2,4 la sută la nivel global, şi cu 0,3 puncte procentuale, la 0,8 la sută pentru zona euro. În orice caz, costurile economice finale din cauza coronavirusului vor depinde puternic de cât de rapid reuşesc ţările să oprească răspândirea virusului şi să reducă factorul de teamă, opinează publicaţia britanică. Perturbarea economică provocată de coronavirus ar putea pune capăt unui deceniu impetuos pentru bursele mondiale, iar globalizarea, care a dus la o dizolvare a frontierelor naţionale şi chiar continentale pentru comerţ, migraţie şi turism, va face ca recuperarea să devină mai dificilă, atenţionează The Guardian. Organizaţia Mondială a Sănătăţii este în alertă şi tot aşa ar trebui să fie Banca Mondială, FMI, OCDE, liderii G8 şi băncile centrale ale lumii, întrucât ar putea fi necesare sume enorme de bani pentru ajutorarea celor mai sărace ţări-victimă, detaliază The Guardian. Cu concluzia că economiile bolnave sunt la fel de letale ca şi oamenii bolnavi, poate chiar mai mult.
Şi între timp, în jurul graniţelor europene se concentrează instabilitate, conflicte, războaie şi dezordine, avertizează Diario de Noticias. Ziarul portughez precizează că în pofida milioanelor de euro şi a presupusului proces de posibilă aderare viitoare, Turcia şantajează Europa şi exercită presiuni asupra graniţelor sale, în timp ce în Siria, plecarea Statelor Unite a lăsat câmp deschis întregii influenţe ruseşti şi conflictului cu turcii. În context, preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan s-a deplasat la Bruxelles, pentru a purta discuţii cu liderii UE, relatează EUObserver. Liderul turc a avut o întrevedere şi cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi a avertizat că nicio ţară europeană nu îşi poate permite luxul de a ignora războiul civil din Siria şi tragedia umanitară provocată de acesta, reţine Sabah. La rândul său, Stoltenberg a numit migraţia o provocare comună şi a salutat dialogul dintre Turcia şi UE pentru a găsi o soluţie pe termen lung pentru criză. Turcia a instituit o zonă de securitate în nordul Siriei şi acum, aproape două milioane de refugiaţi pot fi găzduiţi în această zonă, însă acest fapt aduce costuri economice, mai scrie Sabah. Dacă Europa doreşte să rămană departe de afluxul de migranţi, dacă doreşte să împiedice Rusia să emită pe numele ei, în anii următori, o factură şi mai mare, dacă doreşte să fie prezentă în viitorul Siriei, este obligată să construiască aşezări în aceste regiuni, căci problema siriană nu se va rezolva trimiţând refugiaţii în Europa, ci asigurându-le întoarcerea în ţara lor, subliniază ziarul turc. Ce înseamnă misiunea pe care Rusia şi-a asumat-o în Orientul Mijlociu? întreabă ziarul turc Aksam analizând politica expansionistă a Rusiei şi atitudinea Europei faţă de această situaţie. Rusia doreşte să-şi consolideze prezenţa militară în Siria şi să constituie un comandament prin care să poată interveni în întregul Orient Mijlociu. În afară de această regiune, Rusia doreşte să aibă un cuvânt de spus şi în Balcani şi Europa, să-şi extindă influenţa în aceste spaţii geografice, notează Aksam. Aşadar, prioritatea Rusiei, sub conducerea lui Vladimir Putin, este limitarea spaţiului de influenţă al NATO şi al Uniunii Europene, încercând să utilizeze instrumente precum dependenţa de gazele naturale şi de energie, punctează Aksam.
Cristina Zaharia, RADOR
