Fostă ministră a Justiției (2004-2007), eurodeputată (2009-2019) și activistă pentru drepturile omului înainte de a intra în politică, Monica Macovei spune pentru Europa Liberă că nu e destul timp pentru numărarea greșelilor făcute de cei din conducerea unor autorități publice, din poliție sau afalți la conducerea unor spitale, pentru că „urgența li se aplică în primul rând lor, celor care ocupă funcții plătite din banii nostri și care nu sunt capabili să își facă treaba în interesul nostru”. Macovei consideră că folosirea Armatei ca „medicament” și nu ca „vaccin” împotriva eșecului unor autorități locale, instituții publice, al poliției sau al unor manageri din spitale poate fi un răspuns numai la incapacitatea acestora din urmă și nu un „vaccin”. Vaccinul este depolitizarea instituțiilor publice.
Europa Liberă: Premierul Ungariei, Viktor Orban a decis acum 10 zile să puna în fruntea spitalelor comandanți militari în uniformă, Romania în schimb a părut să adopte soluții mai liberale. A fost mai bine?
Monica Macovei: „Da, Romania a luat masuri mai adecvate într-o democrație comparativ cu măsurile luate de regimul totalitar Viktor Orban din Ungaria. Dar regimul Viktor Orban din Ungaria merge de câțiva ani spre dictatură, prin încalcarea statului de drept și a exercitării drepturilor și libertăților fundamentale, așa cum au constatat încă din 2017 Parlamentul European și Comisia Europeană. Chiar dacă sistemul de sănătate este schiopși în Romaniași în Ungaria, preluarea conducerii tuturor spitalelor civile de către sistemul militar nu este justificată, dar poate fi justificată în cazuri punctuale de eșec – așa cu cum s-a intimplat în cazul spitalului judetean Suceava- dublate de situații de urgență când sănătate și viata bolnavilor este intr-un pericol iminent. Pe scurt, propun să ne comparăm intotdeauna cu state unde democrația funcționeaza și nu cu regimuri totalitare pentru că vrem să mergem înainte, nu înapoi”.
Europa Liberă: Pe de altă parte, fără să fie decizii clare și transparent, diferiți lideri de orașe, cum este Hîrșova sau de spitale, chiar dintre cel mai mari, cum ar fi Spitalul Universitar din Bucuresti, au cerut în nume propriu intervenția armatei pentru stabilizarea situației. E un semn că sistemul medical autohton e în colaps?
Monica Macovei: „Sistemul medical din România este în colaps de mulți ani și o stim și o simțim cu toții. Cred că cel mai mare „rău” este și a fost făcut de politizarea conduceriiși administrarii spitalelor de către partidele aflate de-a lungul anilor la guvernare. Este vorba despre o politizare care a adus și numeroase conflicte de interese stat/privat din sistemul medical. Competența și meritocrația sunt vitale pentru un sistem de sănătate solid aflat exclusiv în interesul bolnavilor. Dar și astazi avem modele de mediciși administratori de urmat și în clinicile și spitalele noastre, iar pandemia coronavirus este un test pe care unii il trec, altii nu. Pentru că suntem intr-un moment de evaluare și reflexie, acum trebuie să punem bazele unor reguli noi în sănătateși în tot sistemul public. Orice întârziere duce spre uitare și obisnuința cu „răul”, spre „merge și așa”, or radiografia sistemului de sănătate din Romania este acum în casele tuturor, toti vedem clar cine și ce face, de la grija față de pacienti până la negarea aceasteia și efectele asupra sănătatii și vietii noastre”.
Europa Liberă: Se află statul român în disoluție sau de ce-ar fi nevoie ca armata să facă ceea ce făceau până acum civilii?
Monica Macovei: „Sunt sisteme și instituții publice paralizate, care nu își îndeplinesc funcția publică și obligațiile către oameni, iar acest eșec îl simțim toți, cu efect direct asupra vieții noastre. Când restricțiile se lărgesc și se aplică tuturor, și nu numai lui A care încalcă punctual regulile stabilite prin ordonanța de urgență X, înseamnă că statul nu este capabil să verifice și să sancționeze numai ce a făcut A și din această cauză ne verifică și sancționează pe toti, limitînd exercitarea drepturillor și libertăților tuturor cetățenilor și a persoanelor aflate pe teritoriul țării. Or, sancțiunile trebuie să îi fie aplicate numai lui A, cînd acesta încalcă una din reguli. De aici decurg cel puțin două consecințe dăunătoare și primejdioase. (1) Prima, instituțiile de ordine publică primesc puteri nejustificate asupra exercitării drepturilor omului de către fiecare persoană din Romania, pe ideea că dacă nu am putut să îl verific și sancționez numai pe A din cauza incompetenței mele sau a unor persoane din instituția pe care o conduc, atunci îi pedepsesc pe toți, incluziv pe cei corecți, mărind aria persoanelor față de care se aplică restricțiile. Acest mod de gândire extinde panica și frica în mod nejustificat, și reamintesc că frica alimentează ura și anarhia și apoi despotismul.( 2) A doua consecință este comportamentul individual, pe ideea că dacă eu nu am greșit de ce îmi limitezi și mai mult exercitarea drepturilor individuale?! Așa reacționează la nedreptate mintea și simțirea oamnilor: guvernanți sau șefi de instituții publice, fiți capabili și sancționati numai pe cei care au gresit! Daca nu sunteți capabili sau nu vreți, plecați ! Restricțiile și sancțiunile sunt întelese și respectate cu inteligență și ințelegere atunci când sancțiunile se aplică numai celor vinovați și în nici un caz atunci cînd suferim toți din cauza incapacității unor persoane și instituții publice de a-și face treaba. Un exemplu este incapacitatea unui numar vizibil de lucrători din poliție de a sancționa în mod proporțional persoanele care încalcă prevederile X și Y dintr-o ordonanță militară, incapacitatea lor fiind însă urmată de lărgirea grupului de persoane căruia i se aplică regulile și sancțiunile sau chiar de noi reguli si pedepse pentru toți, prin următoarea ordonanță militară, sau chiar mai mult, armata este scoasă pe străzi. Dar nu am prea văzut sancțiuni aplicate la nivelul funcțiilor de decizie/conducere mai mari sau ale mai mici ale poliției. Ieri am văzut cu toții polițiști care fotografiază declarațiile pe proprie răspundere ale oamenilor cu telefonul personal, lucru inadmisibil și de neiertat. Dacă poliția nu este coordonată cu STS și cu alte instituții, este numai vina lor și nu a noastră, asa încât cei incapabili care au permis asta trebuie să fie pedepsiți, și nu noi prin lipsirea de orice protecție a vietii private, care include datele personale. Ca să nu mai spun de posibile pericole viitoare pentru că nu știm când și la cine ajung datele personale fotografiate cu telefoanele mobile ale acelor polițisti. Chiar dacă pe unii i-a cuprins disperarea fiind trimiși cu mâna goală să verifice respectarea restricțiilor de deplasare în spațiile publice, nimic nu justifică reținerea în memoria propriilor telefoane mobile a datelor de indentitate ale persoanelor verificate.”
Europa Liberă: „Credeți că e un precedent periculos acesta al folosirii Armatei, doar fiindca autoritățile locale, politia sau managerii unor spitale nu pot sa-și facă ordine în propria curte?”
Monica Macovei: „Sigur că este un precedent periculos și exact din acest motiv trebuie să plătească cei din autoritățile locale, poliție sau managerii unor spitale care nu au făcut ordine în propria ogradă. Nu mai avem timp pentru explicații și nici să numărăm eșecurile lui X si Y din conducerea unor autorități publice, a poliției sau din conducerea unor spitale, pentru că urgența li se aplică în primul rând lor, celor care ocupă funcții plătite din banii nostri și care nu sunt capabili să își facă treaba în interesul nostru. Să nu uităm că gustul puterii absolute, “am gustat, mi-a plăcut și mai vreau” vine odată cu îmbătarea cu putere și dependența de putere. Riscul „îmbătării cu putere” crește exact în timpul stărilor de urgență”, ca cea de acum, în care unii oameni se simt vulnerabili. Folosirea Armatei ca „medicament” și nu ca „vaccin” împotriva eșecului unor autorități locale, instituții publice, al poliției sau al unor manageri din spitale poate fi un răspuns numai la incapacitatea acestora din urmă și nu un „vaccin”. Vaccinul este depolitizarea instituțiilor publice, aplicarea corectă și deșteaptă a regulilor care definesc profesionalismul bazat pe rezultate, a meritului și a competițiilor corecte în promovări și numiri, vaccinul este eliminarea reală a corupției și a multelor conflicte de interese stat/privat.
Este potrivit să adaug la „precedente periculoase” îngrădirea dreptului la transparență, a dreptului la libera exprimare și a dreptului la informare corectă, completă și rapidă. Mă refer în primul rând la OUG 34/2020 care limiteaza/interzice transparenta decizionala a unor proiecte de legi, OUG, HG, fapt total nejustificat mai ales acum când comunicarea si explicarea clară și rapidă de către guvernanți a măsurilor în curs de adoptare și adoptate este vitala pentru limitarea raspindirii virusului si respectarea măsurilor luate de Guvern. In loc sa priveasca transparenta decizionala ca pe un drept al celor „conduși” și ca pe un ajutor al nostru către Guvern, mai ales când riscul de eroare/omisiune din partea ministerelor a crescut din cauza presiunii, vedem cum Guvernul trage perdelele pentru a acoperi elefantul din cameră sau pentru a ascunde sub preș mizeria dintr-un minister, de la o autoritate publica X sau din Guvern. Acest lucru duce numai la legi, OUG si HG cu care ne trezim peste noapte și în care greșelile/omisiunile nu mai pot fi reparate deloc sau numai prin alte legi de modificare/reparare, crescând haosul legislativ si haosul aplicarii legilor în România. Mai mult, lipsa de transparență a procesului adoptării legilor duce la creșterea dezinformării și la neîncrederea populației în măsurile care apar peste noapte, așa incât scade gradul de respectare a acestor măsuri, pentru că oamenii respectă numai masurile pe care le ințeleg și acceptă. Si atunci cui folosește ?”