Un grup de cercetători a concluzionat marţi că restricţiile provocate de coronavirus au dus la marginalizarea suplimentară a persoanelor care nu au acces la internet şi au făcut apeluri către guverne şi companii de telecomunicaţii să îşi intensifice eforturile pentru a le da acestora acces online. De la cursurile online până la căutarea unui loc de muncă şi depunerea de cerere pentru ajutor social, măsurile restrictive au presupus transferul multor activităţi esenţiale în zona online şi, în acelaşi timp, au făcut mai dificilă conectarea persoanelor cu venituri mici, potrivit companiei franceze de consultanţă tehnologică Capgemini. ”Internetul a devenit o nevoie de bază. Nu mai este „plăcut să îl ai””, a declarat Aiman Ezzat, COO la Capgemini, pentru fundaţia Thomson Reuters. „Lipsa acestuia împiedică oamenii să aibă acces la servicii publice, educaţie, la şansa unei vieţi. Limitează ceea ce poţi face”. Aproape una din două persoane din întreaga lume nu foloseşte internetul, potrivit agenţiei ONU pentru internet şi telecomunicare (ITU). Chiar înainte de COVID-19, activiştii susţineau că persoanele care nu au acces la internet au o perspectivă mai sumbră asupra vieţii, din cauza izolării sociale şi a lipsei locurilor de muncă şi a oportunităţilor de educaţie scăzute. De la începerea carantinelor, bibliotecile şi cafenelele, pe care multe persoane le folosesc pentru a accesa internetul s-au închis, a afirmat Helen Milner, care conduce Good Things Foundation, o asociaţie umanitară britanică ce lucrează pentru incluziune digitală. Alte persoane, care au un smartphone, dar nu pot plăti utilizarea de date mobile nu mai pot accesa hotspoturi gratuite, a afirmat ea. „Trebuie să prioritizeze alte lucruri, ca mâncarea sau chiria”, a afirmat Milner. Potrivit unui studiu Capgemini asupra a mai mult de 1300 de persoane care nu au acces la internet, din şase ţări – Franţa, Germania, India, Suedia, Marea Britanie şi Statele Unite – 69% dintre acestea trăiesc în sărăcie. Mai mult de 40% dintre persoanele offline au vârste cuprinse între 18 şi 36 de ani, arata studiul. Acesta a fost realizat între lunile decembrie şi februarie, înaintea majorităţii restricţiilor impuse din cauza coronavirusului, iar Ezzat a afirmat că pandemia a exacerbat problemele existente deja. Aproximativ 1,6 miliarde de angajaţi, reprezentând aproape jumătate din forţa de muncă globală, sunt în pericol imediat de a-şi pierde mijloacele de trai din cauza pandemiei, potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Milner a afirmat că persoanele care nu au acces la internet sunt deseori în incapacitatea de a obţine informaţii despre virus, de a comunica cu rudele, de a da interviuri pentru locuri de muncă sau de a depune cereri de azil şi de a accesa programe de ajutor social şi servicii bancare. Din Tunisia până în Statele Unite, companiile de telefonie mobilă din numeroase ţări au înceract să gestioneze această problemă prin măsuri ca reducerea preţurilor, creşterea acoperirii şi eliminarea plafoanelor pentru date mobile, a afirmat grupul pentru drepturi digitale Acces Now într-un raport publicat săptămâna trecută. Acesta a afirmat însă că firmele de telecomunicaţii ar trebui să depună eforturi suplimentare. De asemena, raportul a făcut apeluri către guverne de a lărgi acoperirea de conectivitate şi de a ridica interdicţiile pentru internet în anumite regiuni, cum ar fi cele impuse în Myanmar sau India./aionita/ilapadat
(REUTERS – 5 mai)
