Pandemia de coronavirus rămâne principalul subiect urmărit de presa internațională, care pune accent pe cele mai recente evoluții dar și pe măsurile de relaxare treptată a restricțiilor, adoptate de mai multe țări. În timp ce majoritatea țărilor europene anunță că au depășit vârful epidemiei și că încep să relaxeze măsurile de izolare impuse, doar cinci state de pe bătrânul continent încă nu au atins vârful, susține Andrea Ammon, directoarea Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), citată de The New York Times. Responsabilul din domeniul medical le-a declarat europarlamentarilor că „în Bulgaria încă mai are loc o înmulțire a cazurilor, în vreme ce în Regatul Unit, Polonia, România și Suedia agenția nu a observat nici o schimbare substanțială în ultimele 14 zile”. În toate celelalte țări europene s-a înregistrat o scădere a cazurilor, a declarat Andrea Ammon, precizând că „De sâmbătă, pare că valul inițial de transmisie în Europa a trecut de vârful său”, mai notează The New York Times. Referindu-se la situația din România, publicația americană reține faptul că președintele Klaus Iohannis a anunțat că nu va fi extinsă starea de urgență după expirarea ei pe 15 mai, dar va fi impusă o „stare de alertă”. Ziarul grecesc I Efimerida precizează că starea de alertă, anunțată de președinte României după întrevederea avută cu membrii executivului, permite o relaxare ușoară a restricțiilor.
Pentru a susține eforturile privind dezvoltarea unui vaccin împotriva coronavirusului, Uniunea Europeană a demarat o strângere de fonduri la nivel mondial, inițiativă care a adunat mai multe miliarde de euro în primele ore de la lansare, scrie Euronews. Fondul se dorește „o platformă globală pentru a accelera și impulsiona cercetarea, dezvoltarea, accesul și distribuția echitabilă a vaccinului și a altor terapii salvatoare de vieți”. După o sesiune-maraton de strângere de fonduri, timp de trei ore, liderii mondiali au promis o contribuție de 7,4 miliarde de euro, foarte aproape de obiectivul propus, de 7 miliarde și jumătate, scrie Deutsche Welle. Comisia Europeană a deschis evenimentul cu promisiunea unei donații de un miliard de euro, urmată de anunțuri similare din partea Franței și a Germaniei, care au spus că alocă sume de 500, respectiv 525 de milioane de dolari. Evenimentul a fost umbrit însă de absența Statelor Unite, care au decis anterior să își suspende și contribuția la Organizația Mondială a Sănătății, mai amintește Deutsche Welle. „Nu este vorba doar de bani” în această strângere de fonduri, comentează Der Spiegel. „Intenţia este ca şi parteneriatul dintre ţările UE, fundaţii şi instituţii de felul OMS şi Uniunii Africane, să transmită un mesaj: în lupta împotriva unui virus care nu respectă frontiere naţionale, acţiunea comună este mai importantă ca oricând. Şi la fel ar trebui să stea lucrurile mai târziu, când va veni vremea să fie distribuit un vaccin. Este nevoie ca acesta să fie pus rapid la dispoziţia ţărilor mici şi sărace”, arată Der Spiegel.
Despre criza coronavirusului și implicațiile asupra mediului politic scrie The Guardian, care opinează că „Premierul Sloveniei o ia pe urmele lui Viktor Orban cu atacuri la adresa media şi a migranţilor”. „Premierul de dreapta din Slovenia, Janez Janša, i-a calificat pe jurnaliştii critici la adresa sa drept mincinoşi şi practicanţi ai prostituţiei în domeniul presei şi a spus că directorul general al OMS ar trebui să demisioneze. Criticii se tem că Janša, asemenea mentorului său Orban, vrea să folosească criza coronavirusului în avantaj politic. El va putea totodată să acţioneze ca o nouă voce în UE în sprijinul lui Orban şi al guvernului polonez, care vor să se asigure că uniunea nu va ţine prelegeri statelor membre pe teme de democraţie şi stat de drept”, mai arată The Guardian. Și tot din actualitatea politică europeană, EUobserver notează că Bucureștiul și Budapesta sunt implicate într-un scandal legat de declarațiile președintelui României privind un proiect de lege pe tema autonomiei Ținutului Secuiesc. Schimbul de replici și de acuzații pe tema declarațiilor președintelui s-a acutizat între Budapesta și București însă trecând peste scandalul diplomatic, „unii analiști politici văd răbufnirea președintelui român ca pe o manevră electorală pentru atragerea de voturi naționaliste și pentru distragerea atenției de la modul în care gestionează statul pandemia”, comentează EUobserver.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
