Presa internațională continuă să analizeze evoluția pandemiei de coronavirus și consecințele economice pe termen lung ale acesteia, dar se arată preocupată și de noua ordine mondială, politică și economică, ce se prefigurează după acest șoc global.
În Washington Post, un editorial semnat de fostul premier suedez Carl Bildt vorbește despre o eră post-americană care începe acum: ”SUA nu au încetat să mai existe – nici vorbă. Dar ele au renunțat la orice ambiție de conducere globală și la orice misiune de a da un impuls și un model la nivel global”. Cel mai bun exemplu în acest sens, crede fostul premier suedez, este recenta Adunare Generală a OMS, unde președintele chinez a transmis patru mesaje puternice: ”China a gestionat cu aplomb criza”; ”China este gata să ajute restul lumii, și mai ales Africa”; ”China susține transparența, inclusiv o evaluare a reacției la coronavirus” și ”un vaccin trebuie să fie considerat un bun public global pus la dispoziția tuturor”. Așa arată lumea post-americană de astăzi: China hotărâtă și încrezătoare în propriile forțe, Europa încercând să salveze ce mai poate fi salvat din cooperarea globală, iar administrația Trump undeva pe dinafară, împroșcând cu artileria grea în toate direcțiile, dar cu rezultate concrete limitate, conchide Washington Post. La rândul său, New York Times sesizează că președintele american Trump mizează pe cartea Chinei în campania electorală, intenționând să îl atace pe Joe Biden ca să scape de vina de a fi gestionat atât de cumplit criza Covid-19 și de a se fi arătat împăciuitor față de China. Disperat să ascundă realitatea celor peste 90.000 de morți americani și a celor 36 milioane de șomeri apăruți ca urmare a incompetenței cu care a gestionat pandemia, Trump nu are o strategie mai bună decât să mizeze pe cartea Chinei, relevă cotidianul new-yorkez. Şi, în plus, consideră înclinația lui Trump de a pune pe seama altora eșecurile personale una dintre metodele sale cele mai cunoscute și mai necinstite – indiferent dacă este vorba despre corupție, despre nepotism, despre hărțuire sexuală, despre amestecul Rusiei în alegerile din 2016 sau despre așa-zisul Obamagate. Cine îl mai crede? – se întreabă retoric editorialistul de la New York Times.
China este, la rândul său, afectată pe mai multe planuri de actuala pandemie. ”Covid-19 face găuri în “drumurile chinezești ale mătăsii”, citim în France 24, care explică cum unul din programele pilot ale președintelui chinez, Xi Jinping, este pe cale să se transforme într-un spin dureros în piciorul Beijingului, după pandemia de coronavirus. Noile “drumuri ale mătăsii”, vastul plan de investiții în infrastructură în afara Chinei, pune țara într-o situație inconfortabilă, în care un număr tot mai mare de țări raportează dificultăți în a împăca planul de sprijinire a economiei lor cu rambursarea împrumuturilor acordate de autoritățile chineze.
Niciuna din alegerile care se prezintă acum în fața regimului chinez nu pare satisfăcătoare. Pe de o parte, Beijingul cu greu poate să refuze acordarea de facilități de plată partenerilor săi fără a-și știrbi încă puțin imaginea pe scena internațională. Pe de altă parte, acordarea unor prelungiri de termene de plată sau chiar scutiri de datorii se poate dovedi costisitoare pentru China – mai citim în France24.
Pe continentul european, cuvântul de ordine pare a fi relaxarea, deși la colț pândește criza economică. Politico publică o analiză în care arată că, pe măsură ce țările încep să pășească pe drumul complex al relaxării graduale a restricțiilor de circulație, liderii europeni încep să piardă ratele mari ale aprobării de care beneficiau la apogeul pandemiei. Mai multe publicații și institute de cercetare și-au unit forțele pentru a întreba populația din Franța, Germania, Regatul Unit, Italia, Austria și Suedia dacă țara lor a gestionat pandemia mai bine decât majoritatea celorlalte țări. Dacă 72% din austrieci și 60% din germani au considerat că așa au stat lucrurile, în Suedia doar 45% din respondenți au avut aceeași părere. Cu numărul deceselor provocate de Covid-19 crescând dramatic, doar 12% din francezi au declarat că guvernul lor a gestionat criza mai bine ca altele, pe când în Regatul Unit cifra a fost de 29%, iar în Italia de 41%.
”Comisia UE cere țărilor membre să investească în mediu și în sectorul digital” – rezumă publicația financiară Il Sole 24 Ore recomandările anuale publicate miercuri de Comisia Europeană. Dorința executivului UE este ca recesiunea gravă cauzată de epidemie să devină un impuls pentru accelerarea reformei economiei, în special pe baza celor două obiective pe care Uniunea și le-a stabilit în ultimele luni: mediul înconjurător și sectorul digital. La modul general, recomandările Comisiei se referă la domenii precum investițiile în sistemul de sănătate publică și susţinerea sectorului sănătății, menținerea locurilor de muncă prin acordarea de sprijin pentru venituri, investiții în oameni și competențe, sprijinirea sectorului de afaceri, în special întreprinderile mici și mijlocii – explică autorităţile de la Bruxelles în documentul citat de publicația italiană.
În ceea ce privește consecințele economice ale crizei sanitare, Le Figaro anunță că firma Renault intenționează să închidă mai multe unități de producție din Franța în cadrul unui vast plan de economii anunțat încă din luna martie, acum amplificat de situația dificilă a industriei constructoare de mașini. Statul francez, prim acționar al Renault cu 15% din capital, intenționează să garanteze un împrumut bancar de circa 5 miliarde de euro pentru constructor, dar, precizează Figaro, acest ajutor nu va exclude reducerea locurilor de muncă. Despre un subiect similar scrie și Les Echos, care anunță că Air France renunță la aeronavele noi, dar prea costisitoare model Airbus 380, orientându-se spre avioane mai mici și mai puțin poluante. ”Acesta este finalul trist al unui deceniu de exploatare de către Air France a unui avion produs în Europa, final determinat de criza economică ce sufocă toate companiile aeriene, fără excepție”.
Tot despre evoluția economiei europene scrie și site-ul Bloomberg, care arată că Europa de Est, deja afectată de criza sanitară, este lovită acum de cea mai gravă secetă din ultimii o sută de ani. ”Seceta care pârjoleşte zone din regiunea estică a Uniunii Europene devastează recoltele și exacerbează ceea ce se așteaptă a fi cel mai profund declin economic din regiune de la căderea comunismului. În unele părți din România și Polonia, este cea mai gravă secetă din ultimul secol. În Cehia este cea mai gravă din ultimele cinci secole. Se nasc semne de întrebare legate de modalitatea de asigurare a securităţii alimentare, într-o regiune cu amintiri dureroase legate atât de penuriile de alimente din vremea regimurilor totalitare, cât și de cea mai recentă luptă pentru medicamente și echipamente de protecție pentru combaterea coronavirusului”. Dubla lovitură dată de virus și de secetă a adus din nou agricultura în prim planul politicii europene, este concluzia articolului din Bloomberg.
(R. L., Agenția de Presă Rador – 20 mai 2020)/rlambru/abuzoian/dsirbu
