De luni de zile nu au mai fost atât de mulţi demonstranţi în cartierul central al oraşului Hong Kong, numit Causeway Bay (renumit pentru magazinele sale de lux) ca în această duminică. După ce a trecut vârful epidemiei de coronavirus, protestatarii s-au reîntors pentru a solicita mai multă democraţie. Potrivit observatorilor, protestatarii erau într-un număr atât de mare încât „nici un ac nu s-ar fi putut scăpa pe jos”. Nici riscul contactării virusului şi nici intervenţia poliţiei nu i-a putut ţine acasă pe cei nemulţumiţi de autorităţile locale. După cum era de aşteptat, demonstraţia a fost dispersată de poliţie, care a intervenit cu gaze lacrimogene şi cu tunuri de apă.
Situaţia este tensionată de un an şi jumătate, opoziţia acuză guvernul local că doreşte să apropie provincia de conducerea din Beijing, dar motivul declanşării demonstraţiilor de acum este prezentarea proiectului de lege privind securitatea naţională – scrie The Guardian. Conform opiniei demonstranţilor, acest proiect de act normativ – în cazul în care va fi adoptat – va interzice practic activitatea opoziţiei în Hong Kong. Proiectul de lege nu conţine astfel de prevederi exprese, dar ar interzice orice activitate care are ca scop destabilizarea ordinii constituţionale sau ar sprijini secesiunea. Proiectul de lege a fost elaborat de Partidul Comunist Chinez. Opozanţii guvernului local susţin că astfel de legi sunt în vigoare în regiunile centrale ale Chinei şi pe baza acestor reglementări autorităţile chineze au redus la tăcere opozanţii regimului. O altă nemulţumire a protestatarilor este că legea ar permite guvernului din Beijing să creeze organe de poliţie în Hong Kong şi aceste unităţi ar putea să intervină direct împotriva opoziţiei locale.
Hong Kong – datorită autonomiei limitate care a existat până în prezent – este o societate caracterizată prin independenţa justiţiei, existenţa unei reţele puternice de organizaţii civice şi libertatea de exprimare. De exemplu s-a putut comemora liber înăbuşirea sângeroasă a demonstraţiilor din Piaţa Tiananmen din anul 1989. Protestatarii susţin că după adoptarea legii, statutul special al oraşului se va desfiinţa iar pe activiştii pentru drepturile civice îi aşteaptă aceeaşi soartă ca în restul Chinei: închisoare şi tortură.
Aceste îngrijorări sunt împărtăşite şi de ţările occidentale. Statele Unite, Marea Britanie, Canada şi Australia au emis o declaraţie comună în care au condamnat proiectul de lege. Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump a ameninţat Beijing-ul că în cazul în care drepturile opoziţiei din Hong Kong vor fi ştirbite, atunci acest fapt nu va rămâne fără consecinţe din partea SUA. Deşi preşedintele nu a specificat la ce sancţiuni se poate aştepta China, experţii sunt de părere că este posibil ca Washington să retragă Hong Kong-ului statutul comercial special, care în prezent îi oferă o serie de avantaje economice.
China consideră însă că temerile legate de proiectul de lege sunt exagerate. Ministrul de externe chinez Vang Ji a dat asigurări opiniei publice internaţionale că nu se va limita nici libertatea şi nici drepturile majorităţii din Hong Kong, şi nu vor fi afectate nici interesele firmelor străine care sunt prezente în oraş. Părerea ministrului este că noua reglementare vizează doar câteva activităţi care aduc atingere securităţii naţionale. Presa chinezească care este sub influenţa statului, scrie că proiectul de act normativ nu conţine prevederi neobişnuite şi de fapt nu cei din Hong Kong sunt nemulţumiţi de lege, ci acele puteri străine care încearcă să creeze tensiuni în oraş. Aceştia ar fi îngrijoraţi deoarece în sfârşit China vrea să ia măsuri hotărâte pentru apărarea siguranţei statului. Fostul guvernator din Hong Kong, Leung Chun-ying a declarat pentru Reuters că nu ar fi de mirare dacă guvernul central din Beijing ar crea în oraş un serviciu secret, multe state având astfel de organe şi o astfel de autoritate a funcţionat şi în timpul cât Hong Kong a fost colonie britanică.
Aceste declaraţii însă nu reuşesc să-i liniştească pe protestatari care susţin că Beijing-ul doreşte ca pas cu pas să desfiinţeze statutul special al oraşului Hong Kong.
Hong Kong s-a reunificat cu China în anul 1997, până la acel moment fusese colonie britanică. Condiţia reunificării paşnice a fost acceptarea de către China a principiului „o ţară, două sisteme”, ceea ce a însemnat că în Hong Kong se va păstra în continuare pluripartidismul, libertatea de expresie şi economia de piaţă. Potrivit convenţiei dintre China şi Marea Britanie Hong Kong-ul îşi va putea păstra autonomia timp de 50 de ani. Experţii politici însă sunt de părere că Beijing-ul în ultimii ani a făcut tot posibilul pentru a-şi mări influenţa în oraş.
Székely Ervin, RADOR
