EUROLIBERTES: Klaus Iohannis și naționalismul bun al eurofililor

Având în vedere panoplia laureaților din ultimii ani, inclusiv Emmanuel Macron, în 2018, alegerea președintelui român, Klaus Iohannis, ca laureat al premiului Carol cel Mare 2020 nu este o surpriză. Este un eurofederalist și un progresist ca Macron, chiar dacă aparține, teoretic, dreptei românești. În România, stânga a făcut alegerea conservatorismului social și dreapta alegerea progresismului liberal drag Bruxellesului.

Premiul Carol cel Mare este un premiu german creat la Aix-la-Chapelle după al doilea război mondial, este decernat unor persoane și instituții care “se disting prin contribuția lor excepțională la unitatea Europei sau uniunea statelor sale”.

Pentru a explica selectarea președintelui român, juriul din Aix-la-Chapelle a remarcat că “pe când alte state membre adoptă atitudini național-conservatoare sau chiar populiste de dreapta față de Uniunea Eropeană, Klaus Iohannis […] a făcut ca România să adopte o politică pro-europeană”. Mai departe, se spune că Iohannis ar fi favorizat și cooperarea între statele membre. O afirmație destul de discutabilă, dar ceea ce șchioapătă în explicația juriului este menționarea meritelor președintelui român în “protecția minorităților și diversității culturale”.

Se constată că acest mare protector al minoritatilor tocmai a primit o amendă din partea Consiliului național anti-discriminare (CNDC) român. S-a întâmplat pe 20 mai, în ajunul zilei în care premiul Carol cel Mare i-ar fi fost înmânat într-o ceremonie la Aix-la-Chapelle, dacă nu ar fi fost acest păcătos de coronavirus. Putem crede că pentru eurofilii care decernează premiul Carol cel Mare, să joci cartea naționalistă este un lucru lăudabil când se face contra “populiștilor de dreapta”.

Astfel, de vreme ce un “populist de dreapta” guvernează Ungaria, să dai în minoritatea maghiară din România nu i-ar desființa deloc meritul de protector al minorităților. Căci dacă din 2015 deja președintele român contribuie activ la deteriorarea relațiilor minorităților maghiare în cadrul luptei sale politice contra dușmanului lui de stânga, partidul PSD, aliat cu principalul partid al minorității maghiare, prin declarația lui din 29 aprilie a depășit în mod clar limitele a ceea ce este admis în mod normal în Europa acestui început de secol al XXI-lea. În această declarație, Iohannis a acuzat PSD că ar complota cu ungurii pentru a ceda Transilvania Ungariei, începându-și declarația printr-un răsunător “Bună ziua, PSD” în limba maghiară, și l-a întrebat pe presedintele PSD, Marcel Ciolacu: “Ce v-a promis liderul de la Budapesta, Viktor Orbán, în schimbul acestui acord?”.

CNDC român a considerat că aceste acuzații inventate cu totul “constituie un act de discriminare și încalcă dreptul la demnitate pe baza apartenenței etnice/naționale”.
De reținut că minoritatea maghiară din România, după ce a devenit fără voia ei ținta unui președinte adulat la Bruxelles, dar care joacă pe cartea naționalistă pentru a-și servi interesele politice în propria țară, a lansat o inițiativă cetățenească europeană “pentru egalitatea regiunilor și sustenabilitatea culturilor regionale”. O inițiativă ce poate fi susținută pe site-ul www.regionsnationales.eu.

Articol apărut în cotidianul “Présent”.

Klaus Iohannis et le bon nationalisme des europhiles

Autor: Olivier Bault.
Traducere: Gabriela Sîrbu

EUROLIBERTES (Franța) – 6 iunie