Protestele anti-rasism, direcțiile politicii externe americane, redresarea post-pandemie a UE, dezinformarea și noi tensiuni în Orientul Mijlociu se află printre subiectele dezbătute azi de presa internațională.
Din SUA, The New York Times constată cu satisfacție că „protestele funcționează”; marile manifestații anti-rasism din țară aduc reforme „neașteptate și semnificative” în ce privește practicile și răspunderea poliției. Minneapolis își va destructura și reconstrui de la zero departamentul de poliție, iar California va interzice practica strangulării de către polițiști. „Zeci de orașe iau în calcul redirecționarea a milioane din banii contribuabililor de la departamentele de poliție puternic militarizate la educație, sănătate, locuințe și alte nevoi ale cartierelor negre și hispanice în care nu s-a investit suficient de generații.” New Yorkul a abrogat marți o lege pentru secretizarea dosarelor polițiștilor, pe care activiștii se luptau s-o anuleze de ani. „Ce a contat a fost faptul că americanii au văzut polițiști bătând protestatari neînarmați pentru delictul de a fi revendicat respect elementar și demnitate umană de la departamente finanțate din impozitele plătite de ei”, apreciază The New York Times. Extinse și în Europa, protestele au creat o situație în special tensionată în Regatul Unit. Aici, pornind de la declarația unui parlamentar conservator cum că „țara e mai divizată chiar decât în timpul Brexit-ului”, ziarul The Guardian e de părere că Regatul trebuie să se „confrunte cu trecutul său imperial”, ori altfel actualul „război cultural” va continua să facă ravagii. Cum protestele „Black Lives Matter” așează imperiul și moștenirea sa în prim plan, „o mai bună înțelegere a istoriei, inclusiv a crimelor comise în numele Britaniei, e esențială pentru înțelegerea țării în care trăim azi și unicul mod de a dezamorsa pretenția că Anglia e divizată în două tabere rivale, complet străine una de alta”, consideră The Guardian.
Revenind peste ocean, publicația Politico abordează subiectul controversat al retragerii parțiale a trupelor americane din Germania. „Casa Albă a prezentat un plan de reducere cu 20% a forțelor sale din Germania, de la 35.000 la 25.000”, însă „ministrul german al apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, a declarat că Donald Trump nu a transmis nimic Berlinului referitor la o retragere”. „Povestea a apărut într-un singur organ de presă și, câtă vreme nu avem nicio confirmare oficială, nu e recomandată nicio reacție”, a afirmat ea. De altfel și secretarul general al NATO Jens Stoltenber a refuzat să comenteze „scurgerile de informații în presă”. Pe plan economic, ziarul turc Habertürk remarcă într-o analiză că „SUA, care după pandemia de coronavirus își consolidează sentimentele anti-chinezești, își pregătesc atât propria economie cât și pe aliați pentru o dependență diminuată față de China”. Astfel cifrele indică faptul că o parte din importurile din China au fost deja substituite de importuri din Mexic și Vietnam. De asemenea, „SUA și-au intensificat contactele cu numeroase țări, printre care India, Japonia și Australia pentru a putea constitui în Asia o nouă rețea de producție care să se opună Chinei. La această Rețea a Bunăstării Economice se dorește și participarea unor țări precum Coreea de Sud, Noua Zeelandă sau Vietnam”.
Despre capacitatea Uniunii Europene de a se reinventa în urma crizelor scrie în editorialul său publicația braziliană Folha Online sub titlul „Speranța europeană – Fondul pentru redresarea post-pandemie poate consolida integrarea continentului”. „Zona euro e percepută ca o construcție incompletă. Pentru mulți, moneda unică nu e viabilă pe termen lung, întrucât nu dispune de un mecanism bugetar comun pentru a o susţine. Criza Covid-19 oferă acum o oportunitate de îmbunătățire a construcţiei. Imperativul de solidaritate adus de pandemie pare să-i îndrepte în sfârşit pe politicieni spre un pas decisiv.” Fondul comun pentru redresare nu e enorm, dar mai importantă e semnificația lui; pentru prima oară sunt acceptate, pe lângă împrumuturi, subvențiile directe, explică Folha. Din Franța, ziarul Les Echos anunță o că Emmanuel Macron, Angela Merkel și liderii altor patru țări cer UE să învețe din deficiențele prezentului și să se pregătească pentru o pandemie viitoare. Ei propun trei măsuri principale: stocuri permanente de medicamente și echipamente; colaborare în domeniile producției și cercetării medicale; o mai bună coordonare a culegerii și prelucrării datelor, pentru ca ele să fie comparabile de la un stat la altul.
O altă problemă evidențiată de pandemie e dezinformarea, despre care scrie portalul european Euractiv. „Comisia Europeană a prezentat un mesaj fără menajamente îndreptat împotriva eforturilor Chinei de a propaga dezinformări legate de epidemia de coronavirus din Europa. Este pentru prima dată când executivul UE denunţă public China pentru rolul pe care îl joacă în răspândirea de fake news. Vicepreşedinta comisiei, Věra Jourová, şi Înaltul Reprezentant al Politicii Externe, Josep Borrell, au prezentat o comunicare privind «Combaterea dezinformării legate de Covid-19», în care actori externi ca Rusia şi China sunt numiţi şi blamaţi pentru rolul jucat în propagarea de ştiri false referitoare la coronavirus.” Comisia a denunțat „actori străini, dar și interni, din UE, care au lansat operațiuni de influențare și campanii de dezinformare țintite în UE, în țările vecine ei și în lume”, scrie și La Libre Belgique, care arată că în privința Rusiei s-au identificat 550 de cazuri de dezinformare. În plus, UE „a cerut companiilor Facebook, Google şi Twitter să depună lunar la Bruxelles un raport privind lupta lor împotriva dezinformării pe fondul pandemiei”, informează BBC. Despre actorii interni care recurg la dezinformare relatează EUobserver: „guvernul ungar lansează o nouă consultare națională, întrebându-și cetățenii dacă sunt de acord cu bătăliile sale cu Bruxelles-ul pe tema migrației, a «sclaviei datoriilor» și a măsurilor anti-pandemie”. Este a opta astfel de consultare, „un instrument de comunicare pe care guvernul ungar l-a mai folosit pentru a-și mobiliza susținătorii și a domina agenda politică”. „Noul sondaj ia în colimator inamici familiari ai guvernului, între care «Bruxelles»-ul, imigranții și filantropul miliardar american de origine ungară George Soros”, remarcă EUobserver.
Din Turcia sosesc știri neclare despre noi incidente militare în nordul Siriei. Agenția Reuters îl citează pe ministrul turc al apărării, conform căruia „există unele grupări radicale, unele organizaţii necunoscute, care au propria lor agendă, care au încălcat acordul de încetare a focului, dar am discutat cu partenerii noştri din Rusia şi acordul convenit pe 5 martie este încă viabil”, deși el nu a pomenit nimic de atacurile aeriene de luni din Idlib. În schimb ziarul turc Yeni Şafak titrează: „Rusia aruncă la gunoi armistiţiul: A început să maseze militari în zonă”. „Armistiţiul încheiat pe 6 martie a fost încălcat ieri prin bombardamentele lansate de Rusia” și, în plus, „în Cebel Zaviye au fost masaţi sute de soldaţi ai regimului şi militari ruşi, iar pe frontul din Saraqib grupări subordonate Iranului”, afirmă publicația turcă. Alt gen de tensiuni tratează editorialul cotidianului israelian Haaretz, care susține că „adevăratul virus e intimidarea diplomatică”. E vorba mai exact de „înrolarea coronavirusului între eforturile sale politice” de către guvernul israelian, care i-a pus în vedere ministrului german de externe Heiko Maas că, dacă va vizita Autoritatea Palestiniană, va fi nevoit să stea 14 zile în carantină la revenirea în Israel. Măsură care nu li se aplică diplomaților străini deja aflați acolo, cetățenilor israelieni și nici măcar muncitorilor palestinieni. Dl Maas este astfel pedepsit, apreciază Haaretz, pentru poziția țării sale și a UE în general împotriva anexării de teritorii din Cisiordania de către Israel, măsură pe care premierul Benjamin Netanyahu intenționează să o implementeze curând./asuba/avladucu
(Andrei Suba, RADOR)
