Comunicat de presă – Conferința online „Politicile energetice românești în context european. Liberalizarea pieței energiei în România”

București, 26 iunie 2020 – Agenția de comunicare strategică Links Associates și  Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), în parteneriat media exclusiv cu RRA și Rador, au organizat conferința online Politicile energetice românești în context european. Liberalizarea pieței energiei în România.

Provocările Green Deal pentru România, liberalizarea pieței românești de gaze naturale și de electricitate au fost principalele teme dezbătute de decidenți politici la cel mai înalt nivel și jucători relevanți din industria energetică din România.

Conferința a fost deschisă de mesajul Comisarului European pentru Energie, Kadri Simson, care a anunțat o creștere a fondului de tranziție pentru atingerea obiectivului de neutralitate climatică, inclusiv pentru România.

”Vom sprijini sectoarele și regiunile cele mai afectate de tranziție. Regiunile carbonifere, cum sunt cele din România, sunt un exemplu. Propunerea are în vedere creșterea fondului de tranziție de la 7,5 miliarde de euro, la 40 de miliarde de euro. Concret, pentru România, este o creștere importantă de la cele 700 de milioane de euro, la peste 4,4 miliarde de euro. Aceasta este a treia cea mai mare alocare din acest fond și îi va sprijini pe muncitorii vulnerabili din România, creând noi oportunități economice pentru IMM-uri și start-up-uri”, a declarat Kadri Simson.

De asemenea, Comisarul a salutat eforturile și inițiativele României ancorate în Green Deal.

În domeniul surselor de energie regenerabilă, România are un istoric excelent. Până în 2017, ați depășit ținta de 24% energie din surse regenerabile. Și sunteți pe drumul cel bun pentru îndeplinirea obiectivului stabilit pentru 2020. Este o oportunitate uriașă de investiții pentru România”, a mai spus  Kadri Simson.

Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a vorbit despre modul în care România poate face trecerea de la cărbune la energie verde.

”România trebuie să înceapă să construiască noi unități de producere a energiei electrice. Nu putem sări direct de la cărbune la regenerabile. Ne trebuie o tranziție și această tranziție poate fi prin gazul natural. Și vreau să-i mulțumesc doamnei Comisar European pentru Energie, doamnei Kadri Simson pentru sprijinul de care a dat dovadă.

În paralel cu trecerea de la cărbune la gaz trebuie să ne ocupăm și de regenerabile. Trebuie să găsim forme noi. Solarul și vântul în offshore sunt unele dintre ele, dar avem un potențial enorm de explorat în Marea Neagră.

Avem energie nucleară, avem Unitatea 1 și 2 de la Cernavodă, ne dorim să construim Unitatea 3 și 4. Ne dorim ca energia nucleară să fie susținută de toate statele din UE. Ne dorim o energie nucleară care să respecte standarde ridicate de siguranță.

Dorim siguranță pentru cetățenii noștri, dorim prețuri competitive pentru cetățenii noștri, români și europeni. Dorim interconectare mai mare între România și toate statele UE, dorim interconectare la nivelul transportului gazelor naturale, la nivelul transportului energiei electrice, dorim o piață europeană unită”, a declarat ministrul Virgil Popescu.

Prezentă la dezbateri, Reprezentantul Permanent al României la Uniunea Europeană, E.S. Luminița Odobescu, a dat asigurări că sectorul energetic este prioritar pe agenda de la Bruxelles.

”Planul Verde este deja pe masă, este extrem de important pentru că va ghida, practic, modul de utilizare a resurselor europene de către statele membre.

Sectorul energetic este foarte important, este prioritar pe agenda noastră și practic este parte integrantă a acestui plan de relansare economică și de reziliență.

Avem și acest Fond de Tranziție Ecologică pentru a face față consecințelor economice și sociale în zonele cele mai vulnerabile, vorbim în principal de zonele miniere, dar și de zonele mono-industriale. Sunt sume importate de bani, se alocă pe baza unui plan de tranziție la care deja lucrează Ministerul Fondurilor Europene în strânsă cooperare cu autoritățile locale”,  a precizat Luminița Odobescu.

Dereglementarea totală a prețurilor pentru gaze și energie electrică este o premieră pentru România și urmează regulile adoptate la nivelul Uniunii Europene. Este un proces care are loc în etape, iar data de 1 iulie 2020 reprezintă un punct de referință, atunci când prețurile gazelor pentru clienții casnici vor fi stabilite pe piața liberă, în funcţie de cerere şi ofertă. De asemenea, de la 1 ianuarie 2021 și prețurile pentru energia electrică vor fi complet dereglementate pentru populație.

Participanții la conferință au vorbit despre avantajele și oportunitățile pe care le aduce această liberalizare, dar și despre riscuri. Furnizorii de energie au fost de acord că acest proces este o oportunitate de a veni pe piață cu oferte atractive și de a fideliza consumatori, ei fiind cei care determină cererea și care, astfel, stimulează competiția în piață. La capitolul riscuri a fost evidențiată lipsa unui mecanism de sprijinire a consumatorilor vulnerabili, dar și adâncirea crizei economice și posibilitatea apariției unui al doilea val al pandemiei COVID-19.

Silvia Vlăsceanu, Directorul General al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie, a precizat că în procesul de liberalizare pe piața energiei este nevoie de stabilitate și de predictibilitate, pentru că orice intervenție bruscă, abruptă într-un proces aflat în derulare nu doar că afectează participanții la piață, dar bulversează și consumatorii.

“Este nevoie de coerență și avem nevoie de programe naționale pentru aplicarea politicilor europene și pentru accesarea fondurilor importante care vor fi puse la dispoziție de UE. În procesul de liberalizare a piețelor de gaze naturale și energie electrică avem nevoie de predictibilitate și stabilitate, alături de mecanisme clare de piață, astfel încât concurența să se dezvolte, în beneficiul tuturor consumatorilor”, a subliniat Silvia Vlăsceanu.

Conferința online Politicile energetice românești în context european. Liberalizarea pieței energiei în România  a fost organizată cu sprijinul partenerilor: E.ON, Electrica S.A., Bursa Română de Mărfuri, Engie Romania, MET România, OMV Petrom, Romgaz S.A., Transgaz S.A., PwC România.